Sursa foto: Facebook/ Rompap - Patronatul Industriei de Celuloză și Hârtie
România reciclează eficient hârtia și cartonul provenite din industrie (peste 70-75%), dar stă foarte slab atunci când vine vorba de colectarea de la populație, unde rata abia atinge 10%,, atrage atenția Ionel Ciucioi, directorul executiv al ROMPAP (Patronatul Industriei de Celuloză și Hârtie). Este nevoie urgentă de legislație aplicabilă, infrastructură și campanii de educare pentru a îmbunătăți colectarea municipală, spune el într-un interviu pentru Economedia.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Filmare și editare: Darius Petrașcu
„Ambalajele de hârtie sunt ambalajele cele mai reciclate și cu un grad foarte mare de colectare și în Europa. Dar să știți că și în România vorbim însă de colectarea, să spunem conectarea din mediu industrial, de la agenții economici, unde gradul de colectare este de peste 70-75% ceea ce este un grad foarte bun. Unde are România probleme și se pierd foarte multe cantități? Este la colectarea de la populație. Colectarea municipală, cum îi spunem, spre deosebire de Europa, cred că stăm la un grad de 10% de la populație. Bineînțeles, o creștere a colectării ar crește oferta pe piață și ar ajuta fabrice de hârtie să fie mai competitive. Creșterea aceasta ar putea veni dintr-o mai bună organizare a colectării de la populație. Aici se pierd cele mai mari cantități și se pierd atât datorit faptului că nu intră, nu sunt colectate, dar și datorită faptului că sunt colectate greșit și hârtia este contaminată și nu mai poate fi folosită eficient. De multe ori am discuție și constat că în realitate oamenii nu știu cum să colecteze materialele reciclabile.”
El a explicat că se ajunge în situația de a colecta așa puțin de la populație din mai multe cauze.
“Pe de o parte, avem operatorii de salubritate în special, care nu au încă sisteme foarte bune puse la punct de colectare selectivă și de sortare ulterioară a materialului colectat. Cum spuneam, spre deosebire de plastic, hârtia e un material care este ușor să fie contaminat și nu mai poate fi folosit eficient și ca urmare ajunge fie la ars, fie în gropile de gunoi. Partea de infrastructură s-a îmbunătățit și se îmbunătățește, dar suntem încă mult în urmă de vedere din punct de vedere al legislației. Legislația teoretic încurajează colectarea selectivă și sunt ținte, se plătesc amenzi, însă punerea în practică este, ca de obicei, foarte problematică. Sunt foarte multe cazuri în care amenzile pentru nerealizarea țintelor de colectare sunt plătite de primărie și nu de operator de salubritate care de fapt trebuie să facă, trebuie să colecteze. Nu văd interesul unui operator de salubritate să colecteze selectiv și eficient atâta vreme cât el primește aceeași bani, indiferent dacă face sau nu sortare corespunzătoare. Iar dacă nu se îndeplinesc țintele, amenzile sunt plătite tot de primărie, adică tot de oameni.”
El mai precizează că este o problemă și cu legislația neclară.
“În momentul de față nu poți amenda corect sau dacă se, au fost cazuri în care asociațiile de locatari, oamenii au fost amendați pentru că nu colectează selectiv, pentru că legea permite, de fapt este ar trebui aplicată, dar ulterior marea majoritate a lor au fost pierdute în instanță datorită neclarității legislației. Nu trebuie să inventăm, trebuie să ne uităm ce se întâmplă afară, pe lângă faptul că operatorul de salubritate are ținte foarte clare pe care dacă nu le atinge, plătește operatorul poate taxa sau primăria. Municipiul poate taxa cetățenii dacă nu colectează selectiv. Pentru că avem pubele, avem pubele separate. Ok, nu peste tot, este adevărat, dar sunt destul de mult instalate în care materialul ajunge. Oamenii pun materialul amestecat unui menajer, material reciclabile în aceeași pubelă. Este normal că o bună parte din material ulterior se pierde. Iar dacă nu putem veni să încurajăm cetățenii, încurajare și pozitivă și negativă, inclusiv prin amenzi, astfel încât să colecteze și să depoziteze gunoiul selectiv, nu putem să nu avem nicio șansă să creștem, să atingem obiectivele care sunt nu doar pe plan național, sunt pe plan internațional, și România plătește și va plăti în continuare amenzi cadrul Uniunii Europene pentru neîndeplinirea țintelor de colectare. De aceea spun că pe lângă dotarea cu pubele cu containere pentru colectare selectivă care este în creștere, trebuie să educăm și cetățenii să colecteze selectiv.”
În aceste condiții, el crede că este nevoie de campanii susținute de educare a publicului pentru colectarea corectă a hârtiei și cartonului. Iar aceste campanii, spune Ionel Ciucioi, trebuie făcute și cu ajutorul autorităților, pentru că nu pot fi susținute doar de industrie.
