Sursa foto: Ilona Andrei / G4Media
UPDATE: Președinții Klaus Iohannis și Rumen Radev au dat, marți, la București, un mesaj de impulsionare pentru deblocarea coridorului vertical de gaze, un proiect UE blocat din cauza faptului că Grecia și Bulgaria amână de aproape șase ani o simplă interconectare.
Dacă acest coridor Grecia – Bulgaria – România s-ar realiza, România ar putea importa gaze din Grecia, evitând astfel dependența de unicul său furnizor extern din acest moment, Rusia.
Un alt subiect de interes pentru România discutat de cei doi șefi de stat este dragarea cât mai rapidă a Dunării.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Consolidarea flancului estic al NATO și aderarea României și Bulgariei la Schengen au fost, de asemenea, subiecte principale ale discuțiilor. Klaus Iohannis a insistat pe necesitatea de consolidare puternică a părții sudice a flancului estic, astfel încât să intimideze pe orice ar avea vreo ideea de a ataca acest teritoriu al Alianței Nord-Atlantice.
Cele mai relevante declarații:
Klaus Iohannis:
Am reconfirmat sprijinul total pe care România îl acordă tuturor refugiaților din Ucraina care vin în țara noastră.
Am discutat despre demersurile pentru acordarea sprijinului umanitar, inclusiv prin hub-ul de la Suceava.
E foarte posibil ca grupurile de refugiați să creascîă. am discutat cele mai bune modalități de coordonare astfel încât să facem față cu bine acestei crize fără precedent.
Am discutat și despre situația din Republica Moldova. Am subliniat necesitatea ca UE alături de toate statele membre să acorde sprijin Republicii Moldova.
Am transmis aprecierea pentru cooperarea dintre România și Bulgaria în cadrul NATO.
Am prezentat evaluarea României și necesitatea consolidării consistente pe flancul estic cu accent la Marea Neagră, ca răspuns ferm cu caracter strict defensiv la adresa acțiunilor agresive ale Rusiei.
România va continua să acționeze ca un stat responsabil pentru asigurarea securității cetățenilor noștri și a regiunii.
Cooperarea economică – România e al doilea partener comercial al Bulgariei dintre membrii UE. Schimburile comerciale bilaterale au crescut semnificativ anul trecut la peste 6 miliarde euro, dar există încă oportunități.
Contextul reducerii dependenței energetice de Federația Rusă.
Am discutat despre necesitatea finalizării rapide a interconectorului Bulgaria-Grecia.
Obiectivul de construire a noi poduri peste Dunăre și asigurarea navigabilității pe Dunăre.
Am discutat și despre avansarea în procesul de aderare a țărilor noastre în spațiul Schengen.
Rumen Radev:
Războiul, foarte aproape de granițele noastre, schimbă sistemul de securitate din Europa.
Ar trebui să ne unim forțele și mai puternic ca să consolidăm posibilitățile de apărare comune.
Am discutat măsurile pentru a nu se ajunge la o catastrofă umanitară din cauza crizei de refugiați. Guvernele noastre, oamenii fac tot posibilul. Niciun cetățean ucrainean care caută salvare nu riscă să nu fie primit.
Mă aștept, și este un apel comun al nostru către Guvernele noastre, să se ia măsuri energetice. Vorbim de foarte mult timp despre poduri, autostrăzi, conexiuni feroviare, conducte, dar războiul arată că e timpul să luăm măsuri.
Klaus Iohannis:
Trebuie să avem poliție aeriană eficientă, de aceea în CSAT s-a aprobat achiziționarea de avioane F-16. În paralel suntem foarte mulțumiți că avem o participare internațională semnificativă. În acest sens vom colabora în continuare și cu bulgaria, pentru că nu avem de gând să lăsăm o parte a flancului estic descoperită.
Am discutat chestiunea privind coridorul vertical cu premierul Greciei și avem promisiuni ca până la sfârșitul acestui an interconectorul să fie funcțional.
Se lucrează și la alte rute alternative de aprovizionare cu gaz și suntem în negocieri avansate cu mai multe surse.
Este evident că până începe iarna 2022-2023 trebuie să avem surse viabile.
Rumen Radev:
Avem o muncă foarte intensă să recuperăm întârzierea privind coridorul. Avem promisiunea ca până la 1 iulie să se încheie. Inițial frunizarea va fi de peste 3 miliarde de mc pe an și poate crește la peste 5 miliarde. Trebuie să ne gândim pe viitor la creșterea capacității.
Există potențial pentru destabilizarea situației și în Moldova, așa că riscurile sunt prezente și de aceea eforturile noastre comune trebuie să ducă la neutralizarea acestor riscuri. Acesta este și unul dintre obiectivele acestei vizite.
Klaus Iohannis:
Noi nu considerăm că acest conflict se va extinde în țările NATO. Pe de altă parte, vrem să fim foarte bine pregătiți pentru orice situație. De aceea flancul estic trebuie să fie atât de puternic încât nimeni să nu aibă vreodată ideea de a ataca flancul estic al NATO.
E foarte clar că flancul estic trebuie consolidat, trebuie echilibrat, astfel încât și flancul sudic să fie la fel de bine consolidat ca și partea nordică.
Știrea inițială: Preşedintele Klaus Iohannis l-a primit, marţi, la Palatul Cotroceni, pe omologul său bulgar, Rumen Radev, care efectuează o vizită de lucru în România.
Cei doi preşedinţi au programate convorbiri tete-a-tete şi convorbiri oficiale.
La final, Iohannis şi Radev vor susţine declaraţii de presă comune.
Sursa foto: Ilona Andrei / G4Media