Constructorul PORR (Austria) a început testele de rezistență pentru noul pod peste Argeș de la Grădiștea, pe linia București-Giurgiu, inaugurată în 1869. Închisă din august 2005, la prăbușirea podului (cauzat de inundații și exploatarea balastierelor), linia va fi redeschisă în această vară, după 19 ani, o oglindă a neputinței din Ministerul Transporturilor care a tărăgănat refacerea unui pod.
Contractul pentru un nou pod peste Argeș și modernizarea liniei (cu păstrare profil de linie simplă și fără electrificare) între Vidra și Comana (12 kilometri lungime) a fost semnat în 2020 și are o valoare de 590 milioane lei, suplimentat de la 472 milioane , valoarea inițială. Publicația de specialitate, Club Feroviar avansa data pentru redeschiderea liniei pe 10 iunie, la o zi după alegerile locale/europarlamentare. Deocamdată, CFR Călători nu a transmis câte automotoare ar putea pune în circulație după redeschiderea liniei și încă nu e clar dacă vor fi și operatori privați pe această secție.
Imagini cu primul tren de teste format din 2 locomotive și opt vagoane au fost publicate pe Canalul YouTube MediaConstruct :
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Pentru redeschiderea liniei sunt prevăzute doar lucrări de reparaţii, nu şi dublare sau electrificare, acestea fiind incluse în etapa II-a a proiectului. Cea mai dificilă lucrare de artă este noul pod peste Argeş, lungime totală de 1.131 metri, cu o deschidere centrală de 145 de metri, a doua după cea a Podului de la Cernavodă. „În zona râului Argeş, traversarea va fi asigurată printr-o suprastructură de cale simplă, tip grindă cu zăbrele, cu deschideri de 70m+145m+70m, cuvă de balast. Pe malul stâng al Argeşului (direcţia București) se vor executa viaducte de acces cu 8 deschideri de 30 m, iar pe malul drept (direcţia Giurgiu) se vor executa viaducte de acces cu 23 deschideri de 30 m şi 3 deschideri de 33 metri. Prezentul proiect este corelat cu proiectul IPTANA de amenajare a râurilor Argeş şi Dâmboviţa pentru navigaţie şi alte folosinţe”, arată memoriul pentru acordul de mediu din 2017 care lua în calcul redeschiderea discuţiei despre canalul Bucureşti – Dunăre.
Despre istoria de 155 de ani a primului drum de fier românesc, Economedia a scris aici.