Consecințele politice incerte împiedică uniunea gazului natural ruso-kazahă-uzbekă propusă

În ultimele săptămâni, Rusia, Kazahstanul și Uzbekistanul au discutat aprins despre posibilitatea stabilirii unei uniuni trilaterale a gazelor naturale între cele trei țări. Uniunea, propusă de președintele rus Vladimir Putin, este o alianță care își propune să coordoneze eforturile de transport al gazelor rusești prin teritoriile Kazahstanului și Uzbekistanului. Conform planurilor Rusiei, uniunea gazelor ar include cooperarea în transportul, exportul și procesarea livrărilor de gaze naturale, printre alte măsuri de cooperare. După ce au anunțat public propunerea privind uniunea tripartită, președinții celor trei țări au făcut un schimb de opinii cu privire la aranjament în formatele lor bilaterale respective.

Cu toate acestea, propunerea Rusiei a stârnit unele controverse și discuții în Kazahstan și Uzbekistan, o serie de opinii diferite fiind exprimate pe această temă. În 2021, exporturile de gaze din Kazahstan și Uzbekistan s-au ridicat la 7,2 și, respectiv, 2,38 miliarde de metri cubi, un volum semnificativ al producției totale de gaze fiind utilizat în principal pentru consumul intern. Gazul care nu este folosit pe plan intern este exportat în principal în China. În aceste circumstanțe, necesitatea unei astfel de alianțe pentru Kazahstan și Uzbekistan intră în discuție, considerând nevoia Moscovei de a-și salva sectorul energetic de actualul regim de sancțiuni occidentale.

Întrucât Kremlinul înțelege că o astfel de propunere va provoca un val de îngrijorare în rândul partenerilor săi din Asia Centrală și pe arena internațională, a dat diverse explicații cu privire la necesitatea uniunii gazelor. Anterior, viceprim-ministrul rus Alexander Novak a susținut că Uzbekistanul și-a exprimat interesul față de ideea unei uniuni energetice. Potrivit lui Novak, Rusia, Kazahstanul și Uzbekistanul au avut un singur sistem de transport al gazelor de pe vremea Uniunii Sovietice și, prin înființarea uniunii propuse, exporturile de gaze către piețe suplimentare, și anume China, ar putea fi dezvoltate. Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a clarificat ulterior, însă, că propunerea de unire a gazelor nu va implica un schimb de revendicări politice. În plus, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a promis că nu vor fi implicate „jocuri geopolitice” în crearea și utilizarea unei astfel de uniuni.

Analize Economedia

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Cu toate acestea, deși Astana și Tașkent au exprimat inițial reacții pozitive față de proiect, în curând au început să fie exprimate în mod oficial mai multe feedback-uri negative în ambele țări legate de lipsa de certitudine economică și politică cu privire la obiectivele finale ale proiectului. Prin urmare, la 30 noiembrie 2022, ministrul adjunct de externe al Kazahstanului, Roman Vasilenko, a susținut că este prea devreme pentru a discuta despre crearea oricărui fel de uniuni a gazelor. Totodată, el a adăugat că Kazahstanul nu va permite ca teritoriul său să fie folosit pentru eludarea sancțiunilor occidentale și că proiectul ar trebui studiat de experți care ar putea evalua potențialele riscuri prezentate de sancțiuni înainte de a fi luată o astfel de decizie. În plus, potrivit ministrului kazah al Energiei, Bolat Akchulakov, cele trei țări implicate au discutat despre capacitățile tehnice ale sistemelor de transport al gazelor doar în formate bilaterale. El a adăugat că problema unei „uniuni tripartite a gazelor” nu a fost încă discutată trilateral. Mai mult, la 7 decembrie 2022, ministrul uzbec al Energiei, Jorabek Mirzamahmudov, a afirmat că importurile de gaze ar trebui să fie efectuate numai prin acorduri comerciale comerciale și nu prin vreo alianță sau uniune. Oficialul uzbec a susținut în continuare că condițiile politice nu ar trebui impuse în cadrul unui astfel de aranjament, adăugând că interesele Tașkentului nu ar trebui să fie niciodată puse în pericol.

Cu toate acestea, în ciuda valului de reacții negative, Rusia s-a încăpățânat să mențină propunerea pe masă. În acest scop, declarațiile oficiale ale Rusiei au subliniat că cererea de gaze în Kazahstan și Uzbekistan crește pe măsură ce consumul intern crește și obligațiile lor de export se extind și, ca atare, ar trebui să discute despre posibilitatea creșterii ofertei de gaz rusesc cu Moscova. În special, vorbind la încheierea reuniunii Consiliului Economic Suprem Eurasiatic de la Bishkek, Kârgâzstan, pe 9 decembrie 2022, Putin și-a împărtășit încrederea în potențialele beneficii reciproce ale proiectului pentru toate părțile implicate.

Când vine vorba de detaliile tehnice ale proiectului, Rusia se confruntă cu provocări financiare și de infrastructură deosebite, ca urmare a regimului de sancțiuni al Occidentului. În special, va fi necesară modernizarea infrastructurii de transport al gazelor și chiar construirea de noi conducte de gaz. În plus, va fi necesar să se construiască un sistem separat de transport de gaze pe teritoriul Kazahstanului către Uzbekistan, ale cărui costuri nu sunt încă cunoscute. Costul estimat al dezvoltării infrastructurii interne în Rusia pentru a furniza mai mult gaz în Asia Centrală este estimat la aproximativ 4,16 miliarde USD.

În mod obiectiv, Uzbekistanul și Kazahstanul ar putea avea interese să coopereze pentru a-și îmbunătăți capacitățile de export de aprovizionare cu gaze naturale și în a atrage sprijin financiar suplimentar pentru dezvoltarea acestei infrastructuri. Cu toate acestea, teama de respingere din cauza sancțiunilor occidentale este cel mai probabil cea care determină politicile prudente ale Astanei și Tașkentului cu privire la lipsa alianțelor sau uniunilor. În plus, toate aceste trei țări nu au capacitatea globală de a acoperi costurile unei astfel de dezvoltări extinse a infrastructurii, în special din cauza actualului regim de sancțiuni împotriva Rusiei.

În cele din urmă, se pare că ideea de unire a fost propusă inițial pentru a salva Rusia de sancțiunile occidentale. După cum se știe, Europa își pune capăt dependenței de gazul rusesc, iar scopul final al Moscovei ar putea fi acela de a forma această alianță ca mijloc de a-și transporta gazul în Europa prin teritoriul kazah și uzbec. Chiar și așa, Astana și Tașkent se opun cu fermitate unui astfel de aranjament. Astfel, incertitudinea cu privire la potențialele motivații politice pentru uniunea tripartită a gazelor propusă de Rusia lasă puțin loc pentru o analiză serioasă a beneficiilor economice pe care le-ar putea aduce o astfel de alianță.