Sursa foto: Pixabay
Peletelor pentru încălzire li se face multă reclamă cum că ar fi o formă ieftină, regenerabilă și sustenabilă de combustibil, însă realitatea ar putea fi foarte diferită, conform unor experți din diverse domenii de studiu, scrie The Brussels Times, potrivit Rador.
Belgienii ard în medie un milion de tone de pelete pe an pentru încălzire. Dar numai jumătate din această cantitate e produsă în țară, rumegușul din care sunt făcute provenind de la fabricile de cherestea din sudul Belgiei.
Peletele de import reprezintă 50% din consumul nostru; peletele provin uneori din țări atât de îndepărtate precum statele baltice, Finlanda, Bulgaria și România. Acestea contribuie la amprenta carbonică mare a sectorului. Mai mult, materia primă din care sunt făcute e uneori de proastă calitate sau provine din tăieri ilegale din păduri protejate.
Etichete false
O altă problemă o constituie etichetarea. Au existat anchete care au expus unele companii că folosesc ambalaje înșelătoare pentru a-i convinge pe consumatori că peletele au fost produse în mod etic și sustenabil.
În plus, chiar și atunci când sunt produse la standarde înalte și se ține cont de condiția sustenabilității, persistă ideea greșită că peletele sunt neutre din perspectiva carbonului.
Sectorului lemnului de foc îi place să explice că lemnul, atunci când arde, nu face altceva decât să elibereze dioxidul de carbon înmagazinat pe parcursul vieții sale de copacul din care provine. Pe acestă supoziție se bazează ideea că arderea lemnului are o amprentă carbonică neutră.
Problema este că recuperarea capacității de absorbție a dioxidului de carbon din atmosferă de către un copac tăiat va necesita câteva decenii. Și e necesar să fie plantat un alt copac pentru a-l substitui pe cel tăiat. Dar această metodă nu produce neutralitate carbonică, ci „datorie carbonică”. Și, dată fiind urgența climatică, deceniile necesare pentru recuperarea capacității de absorbție a dioxidului de carbon de către un copac tăiat sunt un lux pe care planeta nu și-l permite.
Teoria neutralității carbonice a lemnului de foc este în realitate validă numai și numai atunci când refacerea pădurilor globale are loc într-un ritm rapid. Dar la rata actuala a despăduririlor din Brazilia ori Africa Centrală, există deja un deficit enorm. Adăugați la aceasta și exploatarea excesivă a pădurilor din Scandinavia și Europa de Est și reclamele care susțin că peletele sunt neutre carbonic încep deja să pară ridicole.
Poluarea aerului și riscul pentru sănătate
Apoi mai e și poluarea. Problema e încă ignorată în mare măsură, dar poluarea provocată de încălzirea cu lemn – deopotrivă bușteni și pelete – devine o problemă de sănătate publică. În Franța, acest tip de combustibil de producție internă se face răspunzător pentru mai mult de jumătate din particulele fine din aer, depășind chiar și traficul rutier.
Conform radiologilor, cuptoarele pe lemn și pelete emit substanțe deosebit de periculoase, cum ar fi compuși organici volatili și hidrocarburi aromatice policiclice. Rezultatul este un risc mult mai mare de cancer pulmonar, boli cardiovasculare și chiar riscuri pentru dezvoltarea fetușilor.
Fumul eliberat de acest tip de combustie, spun experții, este echivalent cu fumatul pasiv intens, mai cu seamă în cazul focurilor deschise, dar și la cuptoarele vechi pe lemn ori pelete. Acestea contaminează puternic aerul din locuințe și generează poluare în exteriorul lor.