Super-bogații Norvegiei pleacă din țară într-un ritm record, deoarece impozitul pe avere crește ușor

Un număr record de norvegieni super-bogați abandonează Norvegia în favoarea țărilor cu impozite reduse, după ce guvernul de centru-stânga a majorat impozitul pe avere la 1,1%, transmite The Guardian.

Peste 30 de miliardari și multimilionari norvegieni au părăsit Norvegia în 2022, potrivit unui studiu realizat de ziarul Dagens Naeringsliv. Aceasta a fost mai mult decât numărul total de persoane super-bogate care au părăsit țara în ultimii 13 ani, a adăugat acesta. Se așteaptă ca și mai multe persoane super-bogate să plece în acest an din cauza majorării impozitului pe avere din noiembrie, ceea ce va costa guvernul zeci de milioane de încasări fiscale pierdute.

Mulți s-au mutat în Elveția, unde taxele sunt mult mai mici. Printre aceștia se numără miliardarul Kjell Inge Røkke, un pescar miliardar devenit magnat industrial, care s-a mutat în cantonul italian Lugano, aproape de lacul Como, locul său preferat de distracție, și de capitala modei, Milano.

Analize Economedia

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Memento: Cum a arătat criza economică izbucnită în 2009 în România, venită tot din SUA / Au fost necesare măsuri dure de austeritate pentru redresare / Ca și acum, economia avea dezechilibre majore / Analiștii avertizează că politicile lui Trump împing Statele Unite în recesiune

ANALIZĂ Juniori pe piața muncii în IT-ul lovit de turbulențe. Experiențe de candidați: „Aproape orice postare pe LinkedIn are peste 100 de aplicanți”/ „În cazul în care nu ai absolvit o facultate, angajatorii nici nu te mai bagă în seamă”

ANALIZĂ Piața hotelieră, în vizorul dezvoltatorilor: Unități de jumătate de miliard de euro ar urma să fie inaugurate în următorii trei ani/ Care sunt marile branduri așteptate

ANALIZĂ Oul românesc: Producția anuală, peste 145.000 t / Locul 8 în Uniunea Europeană, la numărul de găini ouătoare, deși procentual România se situează sub 3% / Care sunt piețele principale

ANALIZĂ Ce s-a întâmplat pe piața RCA în ultimii 10 ani / Cât ne-au costat și cât ne costă falimentele: Prețul unei asigurări RCA a crescut de aproape 3 ori în perioada 2021-2024

ANALIZĂ De la export masiv de energie la import masiv, în nici 7 ore. Amplitudine de 3.700 MW într-o zi și ce spune acest lucru de starea Sistemului Energetic Național

ANALIZĂ Eliminarea facilităților fiscale începe să se vadă în venituri. Cum au scăzut salariile medii nete în ianuarie 2025 în domeniile vizate? IT-ul, cel mai bine plătit sector din piața muncii din România, a marcat un minus de 700 de lei de la o lună la alta – GRAFIC

Analiză. Statele Unite au ieșit „șifonate” din ultimele războaie comerciale cu China. Un nou conflict tarifar aduce noi riscuri pentru economia americană, în era AI

ANALIZĂ Antreprenoriat feminin în România: Doar una din 15 femei intenționează să demareze o afacere/ Avem un antreprenoriat de subzistență mai degrabă decât unul bazat pe inovație/ Digitalizarea aduce oportunități

ANALIZĂ România are o rată a șomajului ridicată în rândul tinerilor, de 25%, considerabil peste media UE/ Care sunt motivele, ce locuri de muncă pot găsi totuși aceștia și ce salarii se oferă?

ANALIZĂ Șantiere pentru verde: Mai multe orașe din România au în derulare proiecte de parcuri în 2025. Cum arată acestea și cât costă realizarea lor?

GRAFIC Evoluția cheltuielilor de apărare în România, țară cu război la graniță, și la vecini în ultimii 10 ani. Economiști: România a cheltuit doar aproximativ 42% din bugetul de apărare pe echipamente și infrastructură militară/ Deficitul bugetar limitează spațiul de manevră pentru creșterea cheltuielilor

ANALIZĂ De ce e importantă Germania pentru economia României? Este cel mai mare investitor străin în țara noastră și principalul partener comercial

GRAFIC Mii de angajați își pierd locul de muncă la început de 2025, după o creștere de 50% a concedierilor în 2024 / Harta concedierilor colective din România: cele mai afectate județe și sectoare

ANALIZĂ Peisaj din sectorul industrial, într-un an care a început cu reorganizări și concedieri în fabrici. Consultanți: Companiile sunt interesate de reducerea spațiilor și optimizare/ Unii jucători și-au diminuat suprafețele sau au renunțat la unități, dar vin și jucători noi

ANALIZĂ Cât a alocat statul și cât a cheltuit Armata română în ultimii ani pentru apărare. Pregătirile României nu s-au ridicat la nivelul țărilor NATO și UE din regiune

GRAFIC. Cum arată cheltuielile, veniturile și impozitele din România față de cele ale vecinilor din UE. Analiză Romanian Economic Monitor: Instabilitatea politică internă și presiunile economice externe, provocările semnificative pentru bugetul pe 2025

Analiză. Șantierele sportului în 2024: Peste 100 de proiecte, de sute de milioane de lei, au fost finalizate anul trecut. Care sunt cele mai mari investiții în derulare în acest an?

La vremuri noi tot noi: Posturi importante din companii sau agenții de sub umbrela statului, ocupate de clienți vechi ai funcțiilor publice

FOTO Topul aeroporturilor din România în funcție de trafic și inaugurările de proiecte noi așteptate în 2025

ANALIZĂ Bilanț „negru” în companiile prezente în România: Concedieri pe bandă rulantă chiar de la început de an

Cum se conturează piața IT în 2025? Andrei Kelemen, CEO al clusterului Cluj IT: An de tranziție, cu posibile noi concedieri, mai puține angajări, dar și oportunități/ Bianca Muntean, Transilvania IT: “Inovarea devine nu doar o opțiune, ci o necesitate. Va fi anul în care accentul trebuie să cadă pe dezvoltarea de produse proprii”

Cum se prefigurează 2025 pe piața muncii? Previziunile platformelor de job-uri: Vor fi foarte căutați specialiștii în AI, muncitorii calificați, inginerii/ Scăderi de salarii pentru sectoarele rămase fără facilități fiscale

ANALIZĂ. Antreprenori români în expansiune: Marile achiziții ale capitalului românesc din 2024 în țară și în regiune

GRAFIC Calendarul economic al anului. Evenimente și date-cheie în 2024: Încetinirea creșterii economice, deficit bugetar major, cea mai mare inflație din UE, dar încetinită, alegeri cu impact în economie și, pe final, o ordonanță care afectează puternic mediul de afaceri/ Am intrat în Schengen, am depășit Ungaria și am ajuns Polonia la un indicator important

Ce lucruri bune s-au întâmplat în economia României în 2024: Număr record de kilometri de autostrăzi inaugurate, intrăm în sfârșit în Schengen

ANALIZĂ 2024, an de miliarde pe piața de fuziuni și achiziții. Tranzacții majore în retail, energie și sectorul bancar, și chiar și în fotbal: Mega Image, Banca Transilvania și MVM, o parte dintre actorii care marchează achiziții semnificative

ANALIZĂ. Topul companiilor de bricolaj din România / O să reușească Altex să schimbe regulile jocului în 2025 după ce va achiziționa retailerul de bricolaj Brico Dépôt România?

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

Røkke, în vârstă de 64 de ani, este al patrulea cel mai bogat norvegian, cu o avere estimată la aproximativ 19,6 miliarde de coroane norvegiene (1,5 miliarde de lire sterline). Într-o scrisoare deschisă, el a declarat: “Am ales Lugano ca noua mea reședință – nu este nici cea mai ieftină, nici nu are cele mai mici taxe – dar, în schimb, este un loc grozav, cu o poziție centrală în Europa… Pentru cei apropiați de companie și pentru mine, sunt doar la un clic distanță”.

Mutarea sa va costa Norvegia aproximativ 175 de milioane de coroane norvegiene în venituri fiscale pierdute pe an. Anul trecut, Røkke a fost persoana fizică cu cele mai mari impozite din țară. Dagens Næringsliv a calculat că acesta a plătit aproximativ 1,5 miliarde de coroane norvegiene în impozite din 2008 încoace.

Mutarea sa în Elveția vine în urma unei creșteri relativ mici a impozitelor care vizează super-bogații țării, care se confruntă cu taxe pe avere atât la nivel local, cât și la nivel de stat. Aceasta include un impozit municipal de 0,7% pe activele care depășesc 1,7 milioane de coroane norvegiene pentru persoanele fizice sau 3,4 milioane de coroane norvegiene pentru cupluri. Există, de asemenea, o rată de impozitare a averii la nivel de stat de 0,3% pentru activele de peste 1,7 milioane NOK. În noiembrie, guvernul a majorat rata de stat la 0,4% pentru activele care depășesc 20 de milioane de coroane norvegiene pentru persoanele fizice și 40 de milioane de coroane norvegiene pentru cupluri, ridicând rata maximă a impozitului pe avere la 1,1%.

Ole Gjems-Onstad, profesor emerit la Școala de afaceri norvegiană, a declarat că a estimat că cei care au părăsit țara au avut o avere combinată de cel puțin 600 de miliarde de coroane norvegiene.

“În opinia mea, este un pic ca și Brexit. Norvegia nu are o mare tradiție de autodepășire, iar valul de antreprenori care se mută în străinătate a venit ca un fel de șoc”, a declarat Gjems-Onstad. “După cum știți, unii politicieni dau vina pe cei bogați care se mută, dar cred că multor oameni obișnuiți pur și simplu nu le place că cei mai buni investitori ai noștri pleacă”.

Tord Ueland Kolstad, un investitor în domeniul imobiliar și al creșterii somonului, cu o avere de aproximativ 1,5 miliarde de coroane norvegiene, s-a mutat de la Bodø la Lucerna, în Elveția. “Nu era ceea ce îmi doream, dar regulile fiscale înăsprite și sporite ale actualului guvern înseamnă că eu, în calitate de fondator și proprietar responsabil, nu am de ales”, a declarat el pentru postul norvegian de televiziune TV 2.

Kolstad a declarat că majorarea impozitului pe avere înseamnă că va plăti puțin peste 6 milioane de coroane norvegiene, ceea ce, potrivit acestuia, ar însemna că va trebui să își plătească singur un dividend de 10 milioane de coroane norvegiene pentru a lua în considerare impozitul crescut pe dividende.

“Aceasta este, din păcate, realitatea politicii fiscale de astăzi. Este nejustificat să impui astfel de costuri companiei atunci când vrei să creezi noi locuri de muncă”, a declarat el.

Kolstad a declarat pentru ziarul norvegian Aftenposten că atunci când a ajuns în Elveția nu avea niciun prieten acolo. “Dar acum suntem câțiva dintre noi [norvegieni], așa că ne întâlnim din când în când la o cafea”.

Erlend Grimstad, secretar de stat în cadrul Ministerului de Finanțe, a declarat pentru The Guardian că speră ca norvegienii bogați să se întoarcă “în timp”.

“Dacă v-ați bucurat de succes și ați devenit bogați în Norvegia, sperăm că veți rămâne și veți continua să luați parte la societatea norvegiană”, a spus el. “Noi îi încurajăm pe norvegieni să reușească să creeze valoare și să devină bogați. Și credem că modelul norvegian, cu un sistem public puternic de protecție socială și un nivel ridicat de educație, sunt factori importanți pentru a face posibil acest succes.

“Modelul norvegian este că toată lumea ar trebui să contribuie în funcție de capacitate și, prin urmare, cei care au o capacitate mai mare de a plăti taxe, ar trebui să plătească puțin mai mult”.