Cum a schimbat războiul de la graniță comerțul cu Rusia și Ucraina. România și-a crescut valoric importurile din Rusia cu aproape 25%, în 2022, din cauza țițeiului mai scump, dar au scăzut măcar „pe hârtie” importurile de gaze. Ucraina ne trimite produse agricole în loc de produse finite, dar mare parte reprezintă tranzit

Războiul declanșat anul trecut de Rusia împotriva vecinului Ucraina și sancțiunile comerciale aplicate de Uniunea Europeană, inclusiv de România, asupra Kremlinului au dus la o schimbare semnificativă a relațiilor comerciale ale României cu cele două țări, arată datele obținute de Economedia de la Institutul Național de Statistică (INS). Importurile României din Rusia au crescut valoric, cu aproape un sfert, dar mare parte din ele sunt reprezentate de țiței, al cărui preț de asemenea a crescut, însă au scăzut puternic, cel puțin „pe hârtie”, importurile de gaze, deși sunt șanse mari ca România să fi continuat să importe gaz rusesc, dar prin țări de tranzit precum Bulgaria. Iar în ce privește Ucraina, produsele agricole au ajuns să reprezinte principalul import, în locul diverselor produse finite, după ce România a devenit o „poartă” de tranzit pentru cerealele ucrainene în drumul lor către alte economii.

Astfel, conform datelor transmise de INS, România a exportat în Rusia produse de 402 milioane euro și a importat de 3,88 miliarde de euro, în 2022. Față de 2021, importul a crescut cu aproape 25%, în timp ce exportul s-a înjumătățit, făcând ca deficitul comercial să se adâncească.

În raport cu Ucraina, 2022 a adus exporturi românești de 1,54 miliarde euro și importuri de 2,2 miliarde euro, rezultând un deficit de circa 700 milioane de euro. Cu un an înainte, exportam de 706 milioane euro și importam de 1,32 miliarde de euro.

Analize Economedia

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

În ceea ce privește diseminarea schimburilor comerciale, potrivit datelor Institutului Național de Statistică, din 3,8 miliarde euro import din Rusia, 2,2 miliarde reprezintă țiței, 250 de milioane de euro îngrășăminte, 136 milioane euro reprezintă cauciuc sintetic. La export, trimitem piese auto, produse pentru îngrijirea părului, medicamente sau anvelope.

Este de precizat că importul de țiței din Rusia s-a dublat în 2022 față de 2021, la 2,9 miliarde de euro, de la 1,5 miliarde de euro, în timp ce importul de gaz a scăzut cu aproape 70%, de la 410 milioane euro la 121 milioane euro. România importă țiței rusesc în primul rând pentru rafinăria LukOil, de la Ploiești. Nu știm dacă toată această cantitate îi revine LukOil sau dacă celelalte două rafinării, Petromidia, a KazMunayGaz, și Brazi, a Petrom, să fi cumpărat țiței din Rusia, dacă a rentat comercial. Și mai este o posibilitate, anume ca acest țiței din Rusia pe care INS îl înregistrează ca import să fie, în fapt, tranzit prin portul Constanța. Cât despre scăderea în valoare a importului de gaz, și aici datele seci ale Statisticii pot să nu prezinte cu acuratețe realitatea. Direct din Rusia, da, mai toate țările Europei au importat mai puțin dar, cel puțin în această regiune în care ne situăm și noi, gazul rusesc a găsit alte rute, decât cea prin Ucraina, pe unde să circule. Una dintre acestea este TurkStream, pe unde gazul de la Gazprom pătrunde, apoi este cumpărat de traderi bulgari și vândut inclusiv în România, apărând însă ca sursă de origine Bulgaria. De altfel, pentru România, principala sursă de import gaze, anul trecut, a devenit Bulgaria, tocmai din acest motiv.

În cazul Ucrainei, importul este dominat de produsele agricole (primele cinci produse din Top 10 sunt din domeniul agricol), cu jumătate din importuri, dar și electricitate, îngrășăminte ori minereu de fier. De remarcat, cu un an înainte, în 2021, importurile din Ucraina nu erau dominate de produse agricole, ci de materii prime, minereuri de fier, cabluri coaxiale, părți de încălțăminte. Odată cu izbuncnirea războiului, însă, economia Ucrainei s-a prăbușit, așa că produsele finite sau semifinite pe care le aduceam de la vecini au dispărut, în loc apărând multe produse agricole. Este de presupus însă ca, măcar în parte, importul de produse agricole ucrainene să fie tranzit, adică doar să treacă prin România în drumul lor către alți beneficiari. INS nu poate însă decât înregistra decât țara de origine a expeditorului inițial, așadar nu știe să spună cât anume dintr-un import înregistrat reprezintă tranzit.

Acest lucru îl spune și Ionuț Dumitru,  economist-șef al Raiffeisen Bank, fost președinte al Consiliul Fiscal din România, care apreciază și el că parte din importul de produse agricole din Ucraina reprezintă un traznit.

Cât despre structura schimburilor comerciale cu Rusia, Dumitru spune că în primul rând scumpirea țițeiului a dus la creșterea valorii importate. „Nu știu dacă am importat neapărat mai mult țiței din Rusia, mă refer la cantități. Dar scumpirea generalizată a produselor energetice face ca valoarea importului să crească semnificativ”.

Totalul importurilor românești, în 2022, a fost de 126 de miliarde de euro, în timp ce exporturile au ajuns la 91 miliarde de euro, după cum a scris Economedia. Primul produs de import al României, în 2022, conform datelor obținute de Economedia de la Institutul Național de Statistică, este țițeiul, pe care l-am cumpărat de 5,61 miliarde de euro.

Este record istoric și la exporturi, dar și la importuri, iar deficitul comercial al României ajunge la 34 miliarde de euro. primul produs vândut este încadrat la nomenclatorul general „părți și accesorii de autovehicule” – 6,37 miliarde de euro.

Tabelele cu exporturile și importurile pot fi descărcate de aici:

• Top 10 produse export
• Top 10 produse import