Cum a schimbat războiul de la graniță comerțul cu Rusia și Ucraina. România și-a crescut valoric importurile din Rusia cu aproape 25%, în 2022, din cauza țițeiului mai scump, dar au scăzut măcar „pe hârtie” importurile de gaze. Ucraina ne trimite produse agricole în loc de produse finite, dar mare parte reprezintă tranzit

Războiul declanșat anul trecut de Rusia împotriva vecinului Ucraina și sancțiunile comerciale aplicate de Uniunea Europeană, inclusiv de România, asupra Kremlinului au dus la o schimbare semnificativă a relațiilor comerciale ale României cu cele două țări, arată datele obținute de Economedia de la Institutul Național de Statistică (INS). Importurile României din Rusia au crescut valoric, cu aproape un sfert, dar mare parte din ele sunt reprezentate de țiței, al cărui preț de asemenea a crescut, însă au scăzut puternic, cel puțin „pe hârtie”, importurile de gaze, deși sunt șanse mari ca România să fi continuat să importe gaz rusesc, dar prin țări de tranzit precum Bulgaria. Iar în ce privește Ucraina, produsele agricole au ajuns să reprezinte principalul import, în locul diverselor produse finite, după ce România a devenit o „poartă” de tranzit pentru cerealele ucrainene în drumul lor către alte economii.

Astfel, conform datelor transmise de INS, România a exportat în Rusia produse de 402 milioane euro și a importat de 3,88 miliarde de euro, în 2022. Față de 2021, importul a crescut cu aproape 25%, în timp ce exportul s-a înjumătățit, făcând ca deficitul comercial să se adâncească.

În raport cu Ucraina, 2022 a adus exporturi românești de 1,54 miliarde euro și importuri de 2,2 miliarde euro, rezultând un deficit de circa 700 milioane de euro. Cu un an înainte, exportam de 706 milioane euro și importam de 1,32 miliarde de euro.

În ceea ce privește diseminarea schimburilor comerciale, potrivit datelor Institutului Național de Statistică, din 3,8 miliarde euro import din Rusia, 2,2 miliarde reprezintă țiței, 250 de milioane de euro îngrășăminte, 136 milioane euro reprezintă cauciuc sintetic. La export, trimitem piese auto, produse pentru îngrijirea părului, medicamente sau anvelope.

Este de precizat că importul de țiței din Rusia s-a dublat în 2022 față de 2021, la 2,9 miliarde de euro, de la 1,5 miliarde de euro, în timp ce importul de gaz a scăzut cu aproape 70%, de la 410 milioane euro la 121 milioane euro. România importă țiței rusesc în primul rând pentru rafinăria LukOil, de la Ploiești. Nu știm dacă toată această cantitate îi revine LukOil sau dacă celelalte două rafinării, Petromidia, a KazMunayGaz, și Brazi, a Petrom, să fi cumpărat țiței din Rusia, dacă a rentat comercial. Și mai este o posibilitate, anume ca acest țiței din Rusia pe care INS îl înregistrează ca import să fie, în fapt, tranzit prin portul Constanța. Cât despre scăderea în valoare a importului de gaz, și aici datele seci ale Statisticii pot să nu prezinte cu acuratețe realitatea. Direct din Rusia, da, mai toate țările Europei au importat mai puțin dar, cel puțin în această regiune în care ne situăm și noi, gazul rusesc a găsit alte rute, decât cea prin Ucraina, pe unde să circule. Una dintre acestea este TurkStream, pe unde gazul de la Gazprom pătrunde, apoi este cumpărat de traderi bulgari și vândut inclusiv în România, apărând însă ca sursă de origine Bulgaria. De altfel, pentru România, principala sursă de import gaze, anul trecut, a devenit Bulgaria, tocmai din acest motiv.

În cazul Ucrainei, importul este dominat de produsele agricole (primele cinci produse din Top 10 sunt din domeniul agricol), cu jumătate din importuri, dar și electricitate, îngrășăminte ori minereu de fier. De remarcat, cu un an înainte, în 2021, importurile din Ucraina nu erau dominate de produse agricole, ci de materii prime, minereuri de fier, cabluri coaxiale, părți de încălțăminte. Odată cu izbuncnirea războiului, însă, economia Ucrainei s-a prăbușit, așa că produsele finite sau semifinite pe care le aduceam de la vecini au dispărut, în loc apărând multe produse agricole. Este de presupus însă ca, măcar în parte, importul de produse agricole ucrainene să fie tranzit, adică doar să treacă prin România în drumul lor către alți beneficiari. INS nu poate însă decât înregistra decât țara de origine a expeditorului inițial, așadar nu știe să spună cât anume dintr-un import înregistrat reprezintă tranzit.

Acest lucru îl spune și Ionuț Dumitru,  economist-șef al Raiffeisen Bank, fost președinte al Consiliul Fiscal din România, care apreciază și el că parte din importul de produse agricole din Ucraina reprezintă un traznit.

Cât despre structura schimburilor comerciale cu Rusia, Dumitru spune că în primul rând scumpirea țițeiului a dus la creșterea valorii importate. „Nu știu dacă am importat neapărat mai mult țiței din Rusia, mă refer la cantități. Dar scumpirea generalizată a produselor energetice face ca valoarea importului să crească semnificativ”.

Totalul importurilor românești, în 2022, a fost de 126 de miliarde de euro, în timp ce exporturile au ajuns la 91 miliarde de euro, după cum a scris Economedia. Primul produs de import al României, în 2022, conform datelor obținute de Economedia de la Institutul Național de Statistică, este țițeiul, pe care l-am cumpărat de 5,61 miliarde de euro.

Este record istoric și la exporturi, dar și la importuri, iar deficitul comercial al României ajunge la 34 miliarde de euro. primul produs vândut este încadrat la nomenclatorul general „părți și accesorii de autovehicule” – 6,37 miliarde de euro.

Tabelele cu exporturile și importurile pot fi descărcate de aici:

• Top 10 produse export
• Top 10 produse import