Sursa foto: Pexels
Proiectul de ordonanţă care prevede o reducere cu 10% a cheltuielilor cu bunuri şi servicii în instituţii publice, interdicţia ca acestea să achiziţioneze autoturisme, mobilier şi birotică, oprirea angajărilor la stat, cu unele excepţii, înjumătăţirea numărului de posturi din Cabinete şi Cancelarii a fost azi pe masa Guvernului, în şedinţa Executivului. Măsurile ar urma să ducă la o reducere cu 5,33 miliarde de lei a cheltuielilor de la buget. Ministrul de Finanțe, Adrian Câciu, a explicat ce măsuri diferă față de forma apărută în transparență decizională.
“A fost eliminat articolul legat de sporul de doctorat, acest aspect există și în legea salarizării, o complicare a accestuia nu e oportină, în noua lege se va clarifica mai concret cum se va acorda sporul de doctorat. Pe partea de achiziție de autoturisme și mobilier s-a introdus o prevedere care spune că la data intrării în vigoare a ordonanței, procedurile de achiziție încetează dacă nu a fot parcursă etapa de comunicare a rezultatului procedurii. Rămân în derulare cele care au comunicat rezultatele procedurii. Nu discutăm aici de achiziții care sunt pe proiecte cu finanțare europeană, proiectele prin PNRR sau care fac obiectul acordului de împrumut cu Banca Mondială”, a spus Câciu.
Măsurile de intervenție asupra cheltuielilor ordonatorilor de credite includ: stabilirea de limite lunare de cheltuieli de guvern, cu derogare doar prin memorandum, reducerea cu 10% a cheltuielilor cu bunuri și servicii, mai puțin la Sănătate și Educație, interdicția achiziției de autoturisme, cu o excepție legată de programul Rabla pentru autoritățile care achiziționează autoturisme nepoluante. De asemenea, apare un instrument de flexibilizare a plății cheltuielilor restante către furnizorii de energie, în baza schemei de compensare care funcţionează potrivit OUG 27. Astfel, până când se pot echilibra sumele din Fondul de tranziţie, care se alimentează din veniturile excepţionale realizate de producătorii din sectorul energetic, ministerul Energiei şi Ministerul Muncii pot să achite facturile restante la furnizori, pe baza deconturilor venite de la ANRE, din bugetele proprii, din alte titluri de cheltuieli.
În ceea ce privește măsura legată de consilieri, Câciu a spus că în acest moment sunt în jur de 900 de astfel de posturi și se va rămâne cu 450.
Pe agenda şedinţei de Guvern s-a aflat azi o analiză referitoare la proiectul de ordonanţă de urgenţă privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative
Amintim, ministerul Finanțelor a publicat, luni seara, proiectul de ordonanță de urgență care detaliază măsurile pentru reducerea cheltuielilor bugetare. Principalele măsuri sunt înghețarea angajărilor la stat, se reduc cu 10% cheltuielile cu bunurile și serviciile, se stopează achizițiile de automobile și mobilier, se limitează numărul de mandate în consiliile de administrație și se reduce cu 50% numărul de consilieri din cabinete.
Ministerul Finanțelor estimează că aceste măsuri vor duce la economii de numai 5,3 miliarde lei.
Măsuri fiscal-bugetare, potrivit actului normativ, sintetizate de Guvern:
- în anul 2023, ordonatorii de credite ai instituțiilor şi autorităţilor publice au obligația de a reduce cu 10% cheltuielile cu bunurile şi serviciile aprobate anul acesta, cu excepția cheltuielilor din domeniul sănătății și cel al educației.
- De la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, autorităților și instituțiilor publice, indiferent de modul de finanțare și subordonare, inclusiv activităților finanțate integral din venituri proprii înființate pe lângă acestea, li se interzice achiziţionarea, preluarea în leasing sau închirierea de autoturisme, mobilier şi aparatură birotică. Se exceptează de la această măsură ”Programul Rabla” pentru autoritățile și instituțiile publice care achiziționează autoturisme nepoluante.
- O altă măsură stabilește suspendarea ocupării prin concurs sau examen a posturilor vacante sau temporar vacante din instituțiile şi autorităţile publice, cu excepţia posturilor unice, începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, până la 31 decembrie 2023. Prin excepţie, în cazuri temeinic justificate, prin memorandum aprobat în şedinţa Guvernului se poate aproba organizarea de concursuri sau examene pentru ocuparea posturilor vacante sau temporar vacante din instituţiile şi autorităţile publice, cu justificarea necesităţii şi cu încadrarea în cheltuielile de personal aprobate cu această destinaţie în buget, respectiv prin memorandum aprobat în şedinţa Guvernului, iniţiat de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, pentru ocuparea posturilor vacante sau temporar vacante din instituţiile publice locale.
- OUG prevede și reducerea cu 50% a numărului de posturi aferente cabinetelor constituite la nivelul funcțiilor de demnitate publică din cadrul administrației publice centrale.
- Potrivit actului normativ, s-a aprobat un nou instrument de flexibilizare a achitării facturilor restante către furnizorii de energie electrică, în baza schemei de compensare care funcționează potrivit OUG 27/2022, în sensul că, în situația în care fondurile asigurate din Fondul de Tranziție Energetică nu asigură plata integrală a cererilor de decontări de furnizorii de energie, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale și Ministerul Energiei, pot aloca, din bugetul propriu, fonduri pentru plata acestora.
- Actul normativ stabilește unele limite lunare de cheltuieli la nivelul administrației și derogarea de la aceste limite doar prin memorandum aprobat de către Guvern.
- Sumele reținute, în proporție de 10% în bugetul de stat, în bugetul asigurărilor sociale de stat și bugetul asigurărilor pentru șomaj se anulează cu ocazia primei rectificări bugetare, cu excepția cheltuielilor de investiții, a cheltuielilor cu stocurile rezervă de stat și de mobilizare și cheltuielilor aferente despăgubirilor civile.
- Angajații din cadrul autorităților și instituțiilor publice, indiferent de modul de subordonare și de finanțare, pot exercita concomitent cel mult două mandate de membru al consiliului de administrație și/ sau de membru al consiliului de supraveghere în întreprinderi publice. În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe, persoanele numite ca membri în mai mult de două consilii de administrație și/sau de supraveghere la întreprinderile publice își vor exercita opțiunea.
- În anul 2023, începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, prin derogare de la prevederile alin. (5) și alin. (7) ale art. 374 din OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, persoanele și durata activității desfășurate în regim de telemuncă se stabilesc de către conducătorii autorităților și instituțiilor publice, indiferent de modul de finanțare și subordonare, nemaifiind necesar acordul angajaților.
- Ordonanța de urgență prevede prorogarea unor termene. Astfel, termenul prevăzut la art. 142 alin. (10) din Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară se prelungește până la data de 31.12.2023.
- Actul normativ prevede prorogarea înființării Agenției pentru Calitatea și Marketingul Produselor Agroalimentare la data de 1 ianuarie 2024.
- Ordonanța de urgență aprobată astăzi introduce lanțul scurt de aprovizionare de la fermier la beneficiar, un sistem cu beneficii de ordin economic, social, de mediu și de sănătate.
Pentru următorii 2 ani, autoritățile contractante care atribuie contracte de achiziție publică ce au ca obiect produse agroalimentare aplică criteriul de atribuire cel mai bun raport calitate-preț, în următoarele condiții:
Ponderea stabilită privind calitatea va fi de 60% din punctajul total și este compusă din: 30% pentru factorul de evaluare „lanțul de aprovizionare” și 30% pentru realizarea unei etape de producție în regiunea de dezvoltare.
Prin „lanțul de aprovizionare” se înțelege circuitul de aprovizionare care implică un număr de operatori economici implicați în producerea, fabricarea și comercializarea produselor.
Este o măsură luată în acord cu fermierii și cu reprezentanții domeniului agricol, în scopul susținerii industriei agroalimentare din România și a asigurării produselor alimentare de calitate și la un cost cât mai accesibil pentru cetățeni.
Adoptarea acestor măsuri este necesară pentru ca România să-și respecte țintele de deficit bugetar pe care și le-a asumat pentru perioada 2023-2024 (respectiv 4,4% din PIB pentru 2023 și 2,9% din PIB pentru 2024) care vor contribui la diminuarea dezechilibrelor macroeconomice – scăderea inflației, implicit a ratelor dobânzilor, a deficitului comercial și de cont curent al balanței de plăți, precum și la stabilitatea cursului valutar.