România, oaia neagră a UE în materie de inovație

România are cele mai slabe punctaje din Uniunea Europeană în materie de inovație și, deși majoritatea statelor membre au realizat progrese notabile din 2014 până în prezent, țara noastră a avut cea mai slabă evoluție.

România se regăsește abia în al patrulea grup de inovatori din UE, cei emergenți, care prezintă un nivel de performanță sub 70% din media europeană, arată raportul European Innovation Scoreboard 2021. Acest grup mai include Bulgaria, Croația, Ungaria, Letonia, Polonia și Slovacia. Pe ultimul loc în UE, România se află la 35,09% din valoarea medie a indicatorului de inovație, faţă de 31% în 2014.

Statele membre sunt clasificate în patru grupuri de performanță, pe baza scorurilor lor medii de performanță.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

• Primul grup de lideri în inovare include patru state membre în care performanța depășește 125% din media UE. Liderii inovării sunt (în ordine alfabetică) Belgia, Danemarca, Finlanda și Suedia.
• Al doilea grup de inovatori puternici include șapte state membre cu o performanță cuprinsă între 100% și 125% din media UE. Austria, Estonia, Franța, Germania, Irlanda, Luxemburg și Olanda sunt inovatori puternici.
• Al treilea grup de inovatori moderați include nouă state membre în care performanța este între 70% și 100% din media UE. Cipru, Cehia, Grecia, Italia, Lituania, Malta, Portugalia, Slovenia și Spania aparțin acestui grup.
• Al patrulea grup de inovatori emergenți include șapte state membre care prezintă un nivel de performanță sub 70% din media UE. Acest grup include Bulgaria, Croația, Ungaria, Letonia, Polonia, România și Slovacia.

Avansul României, la coada UE

În medie, performanța de inovare a UE a crescut cu 12,5 puncte procentuale începând cu 2014, în special datorită creșterilor puternice ale performanței la următorii indicatori: penetrare a serviciilor de internet în bandă largă, cheltuieli de capital de risc și co-publicații științifice internaționale. Din 2014, performanța inovării a crescut în toate statele membre ale UE. Performanța a crescut cel mai mult în Cipru, Estonia, Grecia, Italia și Lituania.

România este și la coada avansului inovării, perfomanța țării crescând cu numai 4,1% între 2014 și 2021, cea mai slabă, chiar și comparativ cu cea a celorlalți inovatori emergenți. Spre comparație, trei state din aceeași grupă au raportat o creștere puternică a performanței, în timp, de peste 10 puncte procentuale, respectiv: Croația (21,5%), Polonia (14,6%) și Letonia (10,6%). Pentru Bulgaria, performanța a crescut cu 7,2%, și pentru Ungaria și Slovacia cu 5,9% puncte.

România este la coada clasamentului la inovare în resurse umane, iar perfomanța sa chiar a scăzut în perioada 2014-2021, cu 25,6%, a doua cea mai mare scădere după cea a Sloveniei. Sistemul de cercetare este cel mai puțin atractiv din UE, doar Bulgaria primind un calificativ mai slab. În materie de digitalizare, suntem pe antepenultimul loc din UE.

Dacă la performanța în finanțe suntem pe locul cinci de la coadă, în materie de investiții ale firmelor tot pe ultimul loc în UE ne regăsim, la fel ca la folosirea tehnologiei informației, inovatori, active intelectuale sau impactul asupra ocupării forței de muncă.

De-a lungul timpului, performanța României în materie de inovație a rămas slabă, comparativ cu cea a UE. Există câteva diferențe structurale care au condus la acest lucru.

De exemplu, deși România are o creștere economică anuală medie mai mare decât cea a UE, deși se nasc mai multe întreprinderi (% din total întreprinderi) sau fluxul net de investiții străine este mai mare, există și părți negative.

De exemplu, România are zero întreprinderi de top în domeniul cheltuielilor pentru cercetare și dezvoltare, în timp ce UE are peste 16. Procentul de inovatori, atât cu dezvoltare internă de produse sau de procese, cât și cel non-inovatori activi în domeniul inovației este mult sub nivelul UE. În schimb, România are mai mulți non-inovatori cu potențial de a inova decât UE, dar numărul celor care nu sunt dispuși să inoveze este chiar uriaș (56,6% în România versus 31,3% în UE). Indexul eco-inovării este de numai 57, în timp ce în UE este 100.

Punctele forte ale României sunt impactul vânzărilor, digitalizarea și sustenabilitatea mediului. Printre primii 3 indicatori se numără exporturile de mărfuri cu tehnologie medie și înaltă, penetrarea serviciilor de internet în bandă largă și cheltuielile de capital de risc. Creșteri recente ale performanței sunt observate pentru co-publicații științifice internaționale, cele mai citate publicații, doctoranzi străini, penetrare a serviciilor de internet în bandă largă și IMM-uri inovatoare care colaborează. Însă, după cum am subliniat anterior, România are o pondere mai mare de neinovatori fără dispoziție în a inova și prezintă scoruri sub medie la indicatorii referitori la schimbările climatice.