Sursa foto: Economedia
Situația pieței de muncă în România este cea mai mare provocare pentru mediul de afaceri din România, țara noastră urmând să aibă probabil jumătate de milion de locuri de muncă pe care nu va avea cine să le ocupe, până în 2026. Iar impactul asupra Produsului Intern Brut poate ajunge între 9 și potențial 18 miliarde euro în 2026, ceea ce reprezintă un procent important în PIB. Declarațiile au fost făcute, marți, de Alex Milcev, Membru al Consiliului Director al AmCham Romania/Partener, Tax & Law Leader, EY Romania & Moldova, la o conferință de presă organizată de Camera de Comerț Americană în România (AmCham), pentru prezentarea rezultatelor ediției din 2023 a sondajului privind calitatea mediului investițional din România.
Conform unui studiu separat despre piața muncii, realizat de AmCham și PwC, 94% din respondenți văd situația pieței muncii ca „tensionată” în 2023, indicând lipsa capitalului uman calificat și creșterea costurilor pentru forța de muncă, în creștere de la 82% în 2021 și 93% în 2022.
„Costul de muncă, încă un avantaj competitiv al României față de alte țări din UE, se erodează. Nu se găsesc suficiente mâini de lucru, atât white collar, cât și blue collar, ca să valorifice potențialul economiei. Trebuie să nu ne mai îmbătăm cu apă rece că economia crește și așa. Situația este destul de gravă. Se găsesc oameni, dar nu sunt potriviți pentru ce se cere. Este un mare semn de întrebare cu privire la calitatea educației. Deficitul de forță de muncă al României se va adânci în lipsa unor intervenții țintite”, a declarat Alex Milcev.
Potrivit sondajului, 70% din deficit este concentrat în zonele dezvoltate: regiunea București-Iflov și în județe precum Cluj, Timiș, Arad, Brașov, Sibiu, Prahova.
De câte joburi avem de fapt nevoie?
„Lipsesc în acest an 145.000 de locuri de muncă și în 2026 vor lipsi circa 224 de mii de locuri de muncă minim. Dar probabil acest deficit este mult mai mare, poate să ajungă și dublu, putem să vorbim și de jumătate de milion de locuri de muncă pentru care există cerere, dar nu există cine să le ocupe, până în 2026. Este ceva ce se traduce în pierderi economice. Impactul asupra PIB-ului: ajungem la cifre între 9 și potențial 18 miliarde euro în 2026, ceea ce reprezintă un procent important în PIB. De aceea considerăm asta una dintre cele mai mari probleme ale mediului de afaceri din România”, a mai spus Milcev.
Mediul de afaceri recomandă, în acest context, patru direcții de măsuri pentru remedierea deficitului de forță de mediu, respectiv:
- reducerea numărului de tineri care nu sunt angajați, nu urmează o formă de învățământ și nu participă la programe de formare (NEET)
- promovarea flexibilității în procesul de pensionare și îmbunătățirea calificării lucrătorilor cu vârsta de peste 50 de ani
- creșterea ratei ocupării forței de muncă în rândul populației inactive.
- atragerea imigranților prin creșterea accesibilității și simplificarea procedurilor de obținere a permiselor de muncă, în special pentru lucrătorii cu competențe valoroase.
Conform sondajului AmCham, derulat printre membrii camerei de comerț, 51% din companii apreciază că climatul investițional și de afaceri din România este bun și foarte bun în 2023, în creștere de la 38% în 2022, afirmă Cristian Sporiș, Președinte AmCham România/ Head of Corporate Banking Raiffeisen Bank Romania. În timp ce 31% spun că este neutru, 18% spun că este precar și slab. 69% din companii vor extinderea afacerilor din România, mai arată sondajul.
Principalul factor macroeconomic care poate reprezenta un risc pentru economia României, conform sondajului, este tendința de creștere a inflației: 73% au indicat anul acesta, față de 87% anul trecut, în contextul în care inflația tinde să scadă. Al doilea este creșterea costurilor fixe, o consecință a inflației, un efect de runda a doua, care se referă la salarii, chirii, utilități, creșterea cheltuielilor de capital; 61% din respondenți au indicat acest factor, de la 44% anul trecut. Al treilea factor este adâncirea deficitului bugetar: 57%, față de 36% anul trecut.
Al patrulea factor macroeconomic de risc este creșterea prețurilor la energie: 53%, față de 71% anul trecut, conform sondajului, iar al cincilea este conflictul din Ucraina și riscul de escaladare: 51%.
Conform sondajului, mediul de afaceri a luat o serie de decizii operaționate ca efect al creșterii prețurilor energiei, printre care: creșterea prețurilor la bunuri/servicii (52%), creșterea investițiilor pentru asigurarea continuității afacerii (eficiența energetică) (46%), amânarea investițiilor (27%), reducerea planurilor de investiții (18%).
Elisabeta Moraru, Vice-Președinte AmCham România/Country Director, Google Romania, a declarat că membrii AmCham au apreciat stabilitatea fiscală de până acum, dar trebuie să vedem cum vor evolua lucrurile.
Conform raportului AmCham, calitatea infrastructurii de transport rămâne cea mai puțin apreciată condiție de piață, iar membrii AmCham își arată nerăbdarea pentru a vedea progrese în acest domeniu. A doua este debirocratizarea, membrii AmCham remarcând eforturile depuse de ANAF. Iar a treia este calitatea infrastructurii de sănătate.
Sondajul identifică și o serie de politici publice care ar trebui să fie prioritare în 2023, respectiv: investiții în infrastructură (83% față de 77%), grad ridicat de absorbție de finanțării europene disponibile (74% față de 58%), accelerarea digitalizării serviciilor publice, menținerea unui sistem fiscal competitiv și reducerea poverii fiscale pe muncă.
Conform sondajului, întrebați cum cred că va evolua economia româniei în 2023, 47% din respondenți consideră că va exista creștere, 44% consideră că va fi stagnare, iar 10% estimează scădere.