Avertisment din partea mediului de afaceri: Vor exista probabil jumătate de milion de locuri de muncă, pe care nu are cine să le ocupe, până în 2026/ Impactul asupra Produsului Intern Brut poate ajunge între 9 și 18 miliarde euro în 2026

Situația pieței de muncă în România este cea mai mare provocare pentru mediul de afaceri din România, țara noastră urmând să aibă probabil jumătate de milion de locuri de muncă pe care nu va avea cine să le ocupe, până în 2026. Iar impactul asupra Produsului Intern Brut poate ajunge între 9 și potențial 18 miliarde euro în 2026, ceea ce reprezintă un procent important în PIB. Declarațiile au fost făcute, marți, de Alex Milcev, Membru al Consiliului Director al AmCham Romania/Partener, Tax & Law Leader, EY Romania & Moldova, la o conferință de presă organizată de Camera de Comerț Americană în România (AmCham), pentru prezentarea rezultatelor ediției din 2023 a sondajului privind calitatea mediului investițional din România.

• Prezentare AmCham Business Barometer

Conform unui studiu separat despre piața muncii, realizat de AmCham și PwC, 94% din respondenți văd situația pieței muncii ca „tensionată” în 2023, indicând lipsa capitalului uman calificat și creșterea costurilor pentru forța de muncă, în creștere de la 82% în 2021 și 93% în 2022.

„Costul de muncă, încă un avantaj competitiv al României față de alte țări din UE, se erodează. Nu se găsesc suficiente mâini de lucru, atât white collar, cât și blue collar, ca să valorifice potențialul economiei. Trebuie să nu ne mai îmbătăm cu apă rece că economia crește și așa. Situația este destul de gravă. Se găsesc oameni, dar nu sunt potriviți pentru ce se cere. Este un mare semn de întrebare cu privire la calitatea educației. Deficitul de forță de muncă al României se va adânci în lipsa unor intervenții țintite”, a declarat Alex Milcev.

Potrivit sondajului, 70% din deficit este concentrat în zonele dezvoltate: regiunea București-Iflov și în județe precum Cluj, Timiș, Arad, Brașov, Sibiu, Prahova.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Topul firmelor italiene în România. Analiză: Principalele motoare ale investițiilor sunt industria auto, electrocasnicele și textilele, orientate către forță de muncă “relativ ieftină”, dar vin din urmă serviciile financiare și IT-ul

Topul celor mai mari companii de pe piața de anvelope din România. Producătorii Michelin, Continental și Pirelli rămân lideri în 2023, dar intră în cursă și cel mai nou jucător din piață: Nokian Tyres

De ce riscă Marcel Ciolacu miliardele europene pentru câțiva oameni legați de funcții

De câte joburi avem de fapt nevoie?

„Lipsesc în acest an 145.000 de locuri de muncă și în 2026 vor lipsi circa 224 de mii de locuri de muncă minim. Dar probabil acest deficit este mult mai mare, poate să ajungă și dublu, putem să vorbim și de jumătate de milion de locuri de muncă pentru care există cerere, dar nu există cine să le ocupe, până în 2026. Este ceva ce se traduce în pierderi economice. Impactul asupra PIB-ului: ajungem la cifre între 9 și potențial 18 miliarde euro în 2026, ceea ce reprezintă un procent important în PIB. De aceea considerăm asta una dintre cele mai mari probleme ale mediului de afaceri din România”, a mai spus Milcev.

Mediul de afaceri recomandă, în acest context, patru direcții de măsuri pentru remedierea deficitului de forță de mediu, respectiv:

• reducerea numărului de tineri care nu sunt angajați, nu urmează o formă de învățământ și nu participă la programe de formare (NEET)
• promovarea flexibilității în procesul de pensionare și îmbunătățirea calificării lucrătorilor cu vârsta de peste 50 de ani
• creșterea ratei ocupării forței de muncă în rândul populației inactive.
• atragerea imigranților prin creșterea accesibilității și simplificarea procedurilor de obținere a permiselor de muncă, în special pentru lucrătorii cu competențe valoroase.

Conform sondajului AmCham, derulat printre membrii camerei de comerț, 51% din companii apreciază că climatul investițional și de afaceri din România este bun și foarte bun în 2023, în creștere de la 38% în 2022, afirmă Cristian Sporiș, Președinte AmCham România/ Head of Corporate Banking Raiffeisen Bank Romania. În timp ce 31% spun că este neutru, 18% spun că este precar și slab. 69% din companii vor extinderea afacerilor din România, mai arată sondajul.

Principalul factor macroeconomic care poate reprezenta un risc pentru economia României, conform sondajului, este tendința de creștere a inflației: 73% au indicat anul acesta, față de 87% anul trecut, în contextul în care inflația tinde să scadă. Al doilea este creșterea costurilor fixe, o consecință a inflației, un efect de runda a doua, care se referă la salarii, chirii, utilități, creșterea cheltuielilor de capital; 61% din respondenți au indicat acest factor, de la 44% anul trecut. Al treilea factor este adâncirea deficitului bugetar: 57%, față de 36% anul trecut.

Al patrulea factor macroeconomic de risc este creșterea prețurilor la energie: 53%, față de 71% anul trecut, conform sondajului, iar al cincilea este conflictul din Ucraina și riscul de escaladare: 51%.

Conform sondajului, mediul de afaceri a luat o serie de decizii operaționate ca efect al creșterii prețurilor energiei, printre care: creșterea prețurilor la bunuri/servicii (52%), creșterea investițiilor pentru asigurarea continuității afacerii (eficiența energetică) (46%), amânarea investițiilor (27%), reducerea planurilor de investiții (18%).

Elisabeta Moraru, Vice-Președinte AmCham România/Country Director, Google Romania, a declarat că membrii AmCham au apreciat stabilitatea fiscală de până acum, dar trebuie să vedem cum vor evolua lucrurile.

Conform raportului AmCham, calitatea infrastructurii de transport rămâne cea mai puțin apreciată condiție de piață, iar membrii AmCham își arată nerăbdarea pentru a vedea progrese în acest domeniu. A doua este debirocratizarea, membrii AmCham remarcând eforturile depuse de ANAF. Iar a treia este calitatea infrastructurii de sănătate.

Sondajul identifică și o serie de politici publice care ar trebui să fie prioritare în 2023, respectiv: investiții în infrastructură (83% față de 77%), grad ridicat de absorbție de finanțării europene disponibile (74% față de 58%), accelerarea digitalizării serviciilor publice, menținerea unui sistem fiscal competitiv și reducerea poverii fiscale pe muncă.

Conform sondajului, întrebați cum cred că va evolua economia româniei în 2023, 47% din respondenți consideră că va exista creștere, 44% consideră că va fi stagnare, iar 10% estimează scădere.