Importurile de produse energetice ale UE au scăzut în primul trimestru al anului 2023

iOS 17.4, actualizare, iphone, apple Foto: Dreamstime

Între 2021 și 2022 s-a înregistrat o creștere substanțială a importurilor de energie în UE în ceea ce privește valoarea medie lunară (+121%) și cantitatea (+9%), arată datele Eurostat. Cu toate acestea, în primul trimestru al anului 2023 s-a înregistrat o scădere a ambilor indicatori. Comparativ cu primul trimestru din 2022, s-a înregistrat o scădere de 9,2% în valoare și o scădere de 3,0% în cantitate.

În urma invaziei Rusiei în Ucraina, UE a pus în aplicare mai multe pachete de sancțiuni, care au afectat în mod direct și indirect comerțul cu petrol și gaze naturale și care sunt acum vizibile într-o deturnare majoră a furnizorilor de produse energetice, menționează Eurostat. Astfel, ponderea Rusiei în importurile extra-UE de cărbune, gaze naturale și uleiuri petroliere a scăzut continuu începând cu al doilea trimestru al anului 2022.

Infographic: EU imports of energy products, by partner, Q1 2022 VS Q1 2023

În ceea ce privește petrolul, interdicția UE privind importurile de țiței rusesc pe cale maritimă a intrat în vigoare la 5 decembrie 2022, urmată de embargoul asupra produselor petroliere rafinate începând cu 5 februarie 2023. Impactul acestor măsuri a fost vizibil în primul trimestru al anului 2023. Dacă în primul trimestru al anului 2022, Rusia a fost cel mai mare furnizor de uleiuri petroliere, cu o cotă de 26,0%, în primul trimestru al anului 2023, cota Rusiei a fost egală cu doar 3,2%, ceea ce reprezintă o scădere de 22,8 puncte procentuale (pp), comparativ cu primul trimestru al anului 2022.

În schimb, Norvegia (+3,8 pp), Arabia Saudită (+3,4 pp) și Statele Unite (+2,7 pp) au înregistrat cele mai mari creșteri ale cotelor lor în aceeași perioadă.

Situația a fost similară pentru gazele naturale în stare gazoasă, țările UE orientându-se către alte surse de aprovizionare. În primul trimestru al anului 2022, Rusia era cel mai mare furnizor al UE, cu o cotă de 38,8%, urmată de Norvegia (38,1%), dar în primul trimestru al anului 2023, cota Rusiei a scăzut cu 21,4 pp, în timp ce au crescut cotele Norvegiei (+8,0 pp), Algeriei (+7,4 pp) și Regatului Unit (+4,0 pp).

În ceea ce privește gazele naturale lichefiate, Rusia (18,1%) a fost al doilea mare furnizor al UE, după Statele Unite (48,6%), în primul trimestru din 2022. Avansând rapid până în primul trimestru din 2023, cota Rusiei a scăzut cu 4,9 pp. În același timp, cotele Norvegiei (+6,5 pp), Qatarului și Algeriei (ambele +2,4 pp) au crescut, în timp ce cota Statelor Unite a scăzut cu 8,4 pp.

 

Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia: