Partenerii de guvernare au căzut de acord asupra unui “plan extins” pentru reducerea cheltuielilor statului, a anunțat azi Marcel Ciolacu, printr-o postare pe pagina sa de Facebook. Șeful guvernulului menționează eliminarea a 200.000 de posturi bugetare neocupate, tăierea unor sporuri, comasări și desființări de instituții. Impactul măsurilor de reducere a cheltuielilor statului va fi de circa 5,8 – 6 miliarde de lei până la finalul anului. Suma va fi aproximativ egală cu veniturile suplimentare care ar veni la buget prin eliminarea unor excepții fiscale. Fostul premier Nicolae Ciucă postează și el pe rețelele de socializare despre consensul din coaliție și anunță și reducerea cu minim 20% a numărului de secretari de stat.
Măsurile vin în contextul în care liderii coalției au lansat discuții despre un pachet fiscal care are scopul de a acoperi o gaură suplimentară la buget, peste deficitul bugetar de 4,4% din PIB asumat prin legea bugetului. Oficial, deficitul suplimentar la buget a fost de 9 miliarde lei doar în primele cinci luni ale anului, adică diferența dintre programul de încasări al ANAF și încasările efective. Lideri politici din coaliție au vorbit însă de un deficit suplimentar de 20 de miliarde lei în prima jumătate a anului.
Amintim, de asemenea, că România a înregistrat al treilea cel mai mare deficit bugetar din Europa în perioada T2 2022 – T1 2023 (12 luni) cu o valoare de 5,9% din PIB, arată o analiză grafică a echipei de economiști a Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) a UBB din Cluj, care derulează proiectul de cercetare Romanian Economic Monitor. Acest deficit indică un dezechilibru major în gestionarea bugetului, subliniază economiștii, care spun că e nevoie de o „intervenție promptă”, iar ajustarea bugetară e absolut necesară pentru asigurarea sustenabilității bugetului statului.
Ce măsuri anunță liderii de coaliție
“Principiul care stă la baza acestui plan este că, în efortul de diminuare a deficitului bugetar, greul trebuie să-l ducă mai întâi statul, nu cetățeanul și mediul privat”, transmite azi premierul Ciolacu.
“Am identificat zeci de măsuri care, dincolo de eliminarea celor 200.000 de posturi bugetare neocupate, vor duce la tăierea unor sporuri nejustificate, la comasări și desființări de instituții”, menționează Ciolacu. Se reduce numărul de funcții de conducere în sistemul public și se plafonează indemnizațiile de conducere la societățile de stat. “În plus, introducem un sistem mai clar de monitorizare a indicatorilor de performanță pentru autoritățile de stat în scopul favorizării proiectelor și investițiilor care chiar fac diferența. Vom forța procesul de descentralizare a unor decizii, mai ales pentru a construi un cadrul legal pentru consorții sau parteneriate de achiziții centralizate. Doar așa vor exista economii importante și constante, pe termen lung, la bugetul de stat. În același timp, resursele naturale, aflate în proprietatea statului, nu vor mai fi concesionate la prețuri ridicole: de aceea, primul pas este actualizarea tuturor redevențelor cu rata infației! Impactul măsurilor de reducere a cheltuielilor statului va fi de circa 5.8- 6 miliarde de lei până la finalul anului. Suma va fi aproximativ egală cu ceea ce ne propunem să aducem ca venituri suplimentare la buget prin eliminarea unor excepții fiscale. Fiindcă așa credem că este corect: să existe un efort comun, distribuit echilibrat în societate, pentru un stat mai suplu și mai eficient, în care să existe mai multă echitate și transparență!””, a scris Ciolacu pe pagina sa de Facebook.
La rândul său, fostul premier Nicoale Ciucă, precizează, tot pe Facebook, că partenerii de guvernare au căzut de acord ca, pentru anul 2023, “să avem o economie la buget de aproximativ 12 miliarde de lei”. Aceasta va fi compusă, simetric, din aproximativ 6 miliarde lei provenite din reducerea cheltuielilor și aproximativ 6 miliarde lei din asigurarea de noi venituri.
Măsurile prezentate de Ciucă, referitor la reducerea cheltuielilor în sistemul bugetar:
- Reducerea cu minim 20% a numărului de secretari de stat și reducerea la jumătate a numărului de membri ai cabinetelor autorităților locale (președinți și vicepreședinți de consilii județene, primari, viceprimari) și ai reprezentanților autorității centrale în teritoriu (prefecți și subprefecți);
- Reducerea numărului de funcții de conducere de la 12 la 8 procente din totalul angajaților, desființarea funcției publice de șef de birou și creșterea numărului de persoane din subordinea celor ce dețin funcții de conducere.
- Comasarea între instituții subordonate Parlamentului, Guvernului sau ministerelor. Descentralizarea unor servicii, precum și prioritizarea programelor naționale de investiții.
- În companiile de stat va fi redus cu 50% numărul consilierilor persoanelor din conducere. Numărul membrilor consiliilor de administrație va fi redus la cel mult 7 persoane, iar al celor din Comitetele de specialitate va fi redus la 5.
Totodată, indemnizațiile cuvenite acestora vor fi reduse la echivalentul a trei salarii medii brute pe ramura de activitate, dar nu mai mult decât indemnizația lunară a unui secretar de stat. În plus, vor fi limitate salariile de bază ale personalului cu funcții de conducere în companiile de stat. - Va fi creat cadrul legal pentru consorții/parteneriate de achiziții centralizate, la nivelul ministerelor cu OPC, precum și între UAT-uri județene și instituțiile publice subordonate din responsabilitatea altor UAT-uri.
- Acordarea voucherelor de vacanță doar pentru funcționarii publici care au salarii lunare mai mici de 10.000 de lei brut.
- Pentru instituțiile publice autonome aflate în coordonarea Parlamentului se va institui o taxă specifică de 80% asupra rezultatului net, dar nu mai puțin de 50% din valoarea taxelor/tarifelor specifice. Salariile conducătorilor acestor instituții vor fi limitate la cel mult de șase ori indemnizația brută a unui ministru, iar a celorlalți angajați la maximum 80% din salariul conducătorului instituției.
- Comasarea a minimum 20% din institutele de cercetare/dezvoltare existente, astfel încât să se reducă cheltuielile de personal cu 15% și desființarea celor care nu mai sunt relevante în actualul context socio-economic.