BREAKING. Inflație cu o cifră în România: Rata anuală a coborât în iulie la 9,4%

inflatie cos cumparaturi Foto: Tero Vesalainen/ Dreamstime.com

Rata anuală a inflaţiei în luna iulie 2023 comparativ cu luna iulie 2022 este 9,4%, anunță azi Institutul Național de Statistică. Rata anuală a inflației a ajuns în iulie la 10,3%, față de 10,6% luna precedentă.

Datele INS din 11 august:

  • Indicele preţurilor de consum (IPC) – indicator pentru determinarea inflaţiei la nivel naţional – în luna iulie 2023 comparativ cu luna iunie 2023 este 100,15%. ▪
  • Rata inflaţiei de la începutul anului (iulie 2023 comparativ cu decembrie 2022) este 4,4%. ▪
  • Rata anuală a inflaţiei în luna iulie 2023 comparativ cu luna iulie 2022 este 9,4%.
  • Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (august 2022 – iulie 2023) faţă de precedentele 12 luni (august 2021 – iulie 2022) este 13,7%.
  • Indicele armonizat al preţurilor de consum (IAPC) – indicator pentru determinarea inflaţiei la nivelul statelor membre ale UE – în luna iulie 2023 comparativ cu luna iunie 2023 este 100,15%.
  • Rata anuală a inflaţiei în luna iulie 2023 comparativ cu luna iulie 2022 calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 8,9%.
  • Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (august 2022 – iulie 2023) faţă de precedentele 12 luni (august 2021 – iulie 2022) determinată pe baza IAPC este 12,1%.

Datele INS de azi arată că rata anuală a inflaţiei în perioada iulie 2023 – iulie 2022 a fost 9,4%, în timp ce preţurile bunurilor de consum au crescut cu 0,15 % în iulie 2023 faţă de luna anterioară și cu 4,4% comparativ cu finalul anului trecut. Cele mai mari majorări, în perioada iulie 2023 – iulie 2022, au fost înregistrate la mărfurile alimentare (16,24%), în vreme ce prețurile mărfurilor nealimentare s-au mărit cu 4,25%, iar cele ale serviciilor cu 11,65%.

Analize Economedia

Donald Trump
Colaj bani lei Marcel Ciolacu
Bani, investitie, economii
Marcel Ciolacu, premier
Incredere
constructii, locuințe, bloc, muncitori, șantier
cristian mihai ciolacu, nepotul premierului
Emil Boc, Sorin Grindeanu
Ministerul Energiei Sursa foto Peter Szijjarto
tbb foto event
productie, fabrica
Donald Trump, Trumponomics
euro, moneda, bancnote, bani
bani, finante, lei, financiar, deficit
Mugur Isarescu, guverantorul BNR
Azomures
inflatie bani echilibru balanta
452710313_472208142236025_2821867466000769013_n
Mugur Isărescu, Banca Națională a României, BNR
tineri joburi IUF- The International University Fair
crestere economica, grafic
bani, lei, moneda
noii directori de la Transelectrica - Economedia
crestere economica grafic calcule foto pexels-pixabay
retea electrica - Transelectrica
Ford Courier Craiova Otosan (1)
Schaeffler Romania 1
investitii bani
Nokian+Tyres+Romania+factory+1st+tire+02
Elena Deacu

Potrivit datelor INS, dintre produsele alimentare, zahărul, cu 51,86% rămâne produsul care a cunoscut cele mai mari creşteri de preţuri în ultimul an, urmat de cartofi, cu 36,71%, şi ouă, 27,98%. În categoria serviciilor, transportul aerian, cu 44,69%, a avut cele mai mari creşteri de preţuri, iar dintre mărfurile nealimentare, energia termică s-a scumpit cu 23,82%. În perioada iulie 2023 – iulie 2022 cea mai mare scădere de preţuri a fost înregistrată la uleiul comestibil, 13,84%.

Iulie 2023 față de iunie 2023

Preţurile de consum în luna iulie 2023 comparativ cu luna anterioară au crescut cu 0,15%. În intervalul comparat, preţurile mărfurilor alimentare au scăzut cu 0,49%, în vreme ce serviciile şi mărfurile nealimentare au cunoscut o creștere de 1,01% şi, respectiv, 0,3%. Cele mai mari creşteri lunare s-au înregistrat la transportul aerian (11,99%), iar la polul opus, cele mai importante scăderi consemnându-se la cartofi (-9,51%).

Trebuie precizat faptul că în calculul inflaţiei pentru energie electrică şi gaze s-au luat în considerare prevederile O.U.G. nr. 27/2022 privind măsurile aplicabile clienţilor finali din piaţa de energie şi gaze naturale, cu modificările şi completările ulterioare.

 

Indicele prețurilor de consum în luna iulie 2023 față de luna iulie 2022

Zahăr: +51,86%

Cartofi: +36,71%

Ouă: +27,98%

Unt: +24,76%

Brânză: +23,14%

Legume și conserve de legume: +22,17%

Pește și conserve de pește: +19,96%

Lapte și produse lactate: +19,39%

Fructe proaspete: +19,10%

Carne, preparate şi conserve din carne: +14,94%

Lapte: +14,94%

Cafea: +14,56%

Pâine: +13,68%

Făină +07,56%

  • Produse nealimentare

Energie termică: +23,82%

Încălțăminte: +11,2%

Îmbrăcăminte, articole de galanterie, pasmanterie şi mercerie: +10,78%

Produse cultural-sportive: +9,16%

Produse de uz casnic, mobilă: +7,42%

Articole de igienă, cosmetice şi medicale: +6,25%

Energie electrică, gaze şi încălzire centrală: +01,15%

  • Servicii

Transport aerian: +44,69%

Apă, canal, salubritate: +20,57%

Restaurante, cafenele, cantine: +15,95%

Îngrijire medicală: +15,66%

Chirie: +10,22%

Transport interurban: +9,25%

Scăderi:

Ulei comestibil -13,84%

Combustibil: -8,65%

Medicamente: – 4,7%%

Lista integrală a evoluției prețurilor principalelor produse poate fi consultată AICI

Istoric recent: Cum a evoluat inflația în ultimele luni

Începând în special în a doua parte a anului precedent, rata anuală a inflației a intrat pe un platou, variind într-un interval de 15-17% și atingând niveluri nemaiîntâlnite în istoria din ultimele 15 ani a economiei românești, după cum notează o analiză realizată de echipa de economiști de la Romanian Economic Monitor. Mai precis, nivelul maxim a fost atins în noiembrie anul trecut cu o inflație de 16,8%, anul fiind precedent fiind încheiat cu o rată de 16,4%. O dată cu începutul acestui an asistăm deja la un proces de dezinflație.

Evoluție inflație:

BNR ține sus rata dobânzii

Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a spus la prezentarea raportului asupra inflației de miercuri că, după datele preliminare de la BNR, inflaţia din România este de o cifră şi a menţionat că acest lucru va reieşi din comunicatul din următoarele zile pe care îl va transmite Institutul Naţional de Statistică.

Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României a decis în ședința din 7 august menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7,00 la sută pe an. De asemenea, BNR menține rata dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8,00 la sută pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 6,00 la sută pe an. Abordarea strategică a BNR presupune păstrarea ratei înalte a dobânzii de politică monetară pe o perioadă mai lungă, până când devine cert că inflația coboară sub 7%, a subliniat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, prezentând miercuri raportul trimestrial asupra inflaţiei.

Perspective asupra inflației

Prognoza actualizată a BNR, prezentată în această săptămână, reconfirmă perspectiva continuării scăderii ratei anuale a inflației în următorii doi ani, pe o traiectorie ceva mai ridicată decât cea previzionată anterior doar pe segmentul de mijloc al orizontului prognozei. Potrivit acesteia, rata anuală a inflației urma să coboare la nivelul de o cifră în debutul trimestrului III 2023, fapt confirmat după datele INS pentru luna iunie, și în proximitatea intervalului țintei la finele orizontului proiecției.

Descreșterea va fi antrenată pe mai departe de factorii pe partea ofertei, în principal de efecte de bază dezinflaționiste și de corecții descendente ale cotațiilor unor mărfuri, cărora li se alătură influențele așteptate să vină din continuarea restrângerii excedentului de cerere agregată, mai lentă totuși decât în proiecția precedentă, transmite BNR.

Actuala perspectivă a inflației este marcată de incertitudini crescute, având ca principale surse pe termen scurt plafonarea temporară a adaosului comercial la produse alimentare de bază, dar mai cu seamă măsurile fiscale ce se prefigurează a fi implementate în vederea măririi veniturilor bugetare, conform BNR.

Incertitudinile și riscurile majore decurg însă din conduita viitoare a politicii fiscale și de venituri, date fiind caracteristicile execuției bugetare din primele șase luni ale anului și majorările salariale recente din sectorul public, dar și pachetul de măsuri fiscal-bugetare ce va fi probabil adoptat în scopul continuării consolidării bugetare, a cărui configurație finală este deocamdată necunoscută.

În același timp, incertitudini și riscuri însemnate la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, continuă să genereze războiul din Ucraina și sancțiunile asociate, iar absorbția fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, este condiționată de îndeplinirea unor ținte și jaloane stricte. Ea este însă esențială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice, dar și pentru contrabalansarea, cel puțin parțială, a impactului contracționist al șocurilor pe partea ofertei, amplificat de înăsprirea condițiilor economice și financiare pe plan internațional.

Relevante continuă să fie deciziile de politică monetară ale Fed și BCE, precum și atitudinea băncilor centrale din regiune.

Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:

Comentarii

  1. Am intrat ieri în Auchan și am fost șocat de prețurile exorbitante la legume-fructe!

  2. Inflația scade teoretic numai în urma “calculelelor”, practic nu se cunoaște nimic în jebe.

  3. Da, din pix. Cine naiba crede asa ceva? Se pare ca noi romanii am ramas cu sechele de la partidul comunist cand se raportau jde tone la hectar si realitatea era alta. Asa si acum, ne mint pe față. Daca ati auzit sau nu ati auzit inca se vorbea inca de cand eram eu mic si asa e si acum dupa 50 de ani, asta e tara lui papură vodă. Pesemne asta e un voievod de pe vremea cand fiecare facea ce vroia. Pana cand minciuna se va pedepsi ea va fi la ordinea zilei. Conducatorii astia sunt exact ca o femeie care geme teatral sa se simta bine partenerul. Asa fac si astia gem si ne da o cifra la inflatie si noi nu mai putem de fericire deja am ejaculat la auzul acestei vesti.

Comments are closed.

Comentarii

Pentru a posta un comentariu, trebuie să te Înregistrezi sau să te Autentifici.