Foto: Tero Vesalainen/ Dreamstime.com
Rata anuală a inflaţiei în luna iulie 2023 comparativ cu luna iulie 2022 este 9,4%, anunță azi Institutul Național de Statistică. Rata anuală a inflației a ajuns în iulie la 10,3%, față de 10,6% luna precedentă.
Datele INS din 11 august:
- Indicele preţurilor de consum (IPC) – indicator pentru determinarea inflaţiei la nivel naţional – în luna iulie 2023 comparativ cu luna iunie 2023 este 100,15%. ▪
- Rata inflaţiei de la începutul anului (iulie 2023 comparativ cu decembrie 2022) este 4,4%. ▪
- Rata anuală a inflaţiei în luna iulie 2023 comparativ cu luna iulie 2022 este 9,4%.
- Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (august 2022 – iulie 2023) faţă de precedentele 12 luni (august 2021 – iulie 2022) este 13,7%.
- Indicele armonizat al preţurilor de consum (IAPC) – indicator pentru determinarea inflaţiei la nivelul statelor membre ale UE – în luna iulie 2023 comparativ cu luna iunie 2023 este 100,15%.
- Rata anuală a inflaţiei în luna iulie 2023 comparativ cu luna iulie 2022 calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 8,9%.
- Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (august 2022 – iulie 2023) faţă de precedentele 12 luni (august 2021 – iulie 2022) determinată pe baza IAPC este 12,1%.
Datele INS de azi arată că rata anuală a inflaţiei în perioada iulie 2023 – iulie 2022 a fost 9,4%, în timp ce preţurile bunurilor de consum au crescut cu 0,15 % în iulie 2023 faţă de luna anterioară și cu 4,4% comparativ cu finalul anului trecut. Cele mai mari majorări, în perioada iulie 2023 – iulie 2022, au fost înregistrate la mărfurile alimentare (16,24%), în vreme ce prețurile mărfurilor nealimentare s-au mărit cu 4,25%, iar cele ale serviciilor cu 11,65%.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Potrivit datelor INS, dintre produsele alimentare, zahărul, cu 51,86% rămâne produsul care a cunoscut cele mai mari creşteri de preţuri în ultimul an, urmat de cartofi, cu 36,71%, şi ouă, 27,98%. În categoria serviciilor, transportul aerian, cu 44,69%, a avut cele mai mari creşteri de preţuri, iar dintre mărfurile nealimentare, energia termică s-a scumpit cu 23,82%. În perioada iulie 2023 – iulie 2022 cea mai mare scădere de preţuri a fost înregistrată la uleiul comestibil, 13,84%.
Iulie 2023 față de iunie 2023
Preţurile de consum în luna iulie 2023 comparativ cu luna anterioară au crescut cu 0,15%. În intervalul comparat, preţurile mărfurilor alimentare au scăzut cu 0,49%, în vreme ce serviciile şi mărfurile nealimentare au cunoscut o creștere de 1,01% şi, respectiv, 0,3%. Cele mai mari creşteri lunare s-au înregistrat la transportul aerian (11,99%), iar la polul opus, cele mai importante scăderi consemnându-se la cartofi (-9,51%).
Trebuie precizat faptul că în calculul inflaţiei pentru energie electrică şi gaze s-au luat în considerare prevederile O.U.G. nr. 27/2022 privind măsurile aplicabile clienţilor finali din piaţa de energie şi gaze naturale, cu modificările şi completările ulterioare.
Indicele prețurilor de consum în luna iulie 2023 față de luna iulie 2022
Zahăr: +51,86%
Cartofi: +36,71%
Ouă: +27,98%
Unt: +24,76%
Brânză: +23,14%
Legume și conserve de legume: +22,17%
Pește și conserve de pește: +19,96%
Lapte și produse lactate: +19,39%
Fructe proaspete: +19,10%
Carne, preparate şi conserve din carne: +14,94%
Lapte: +14,94%
Cafea: +14,56%
Pâine: +13,68%
Făină +07,56%
- Produse nealimentare
Energie termică: +23,82%
Încălțăminte: +11,2%
Îmbrăcăminte, articole de galanterie, pasmanterie şi mercerie: +10,78%
Produse cultural-sportive: +9,16%
Produse de uz casnic, mobilă: +7,42%
Articole de igienă, cosmetice şi medicale: +6,25%
Energie electrică, gaze şi încălzire centrală: +01,15%
- Servicii
Transport aerian: +44,69%
Apă, canal, salubritate: +20,57%
Restaurante, cafenele, cantine: +15,95%
Îngrijire medicală: +15,66%
Chirie: +10,22%
Transport interurban: +9,25%
Scăderi:
Ulei comestibil -13,84%
Combustibil: -8,65%
Medicamente: – 4,7%%
Lista integrală a evoluției prețurilor principalelor produse poate fi consultată AICI
Istoric recent: Cum a evoluat inflația în ultimele luni
Începând în special în a doua parte a anului precedent, rata anuală a inflației a intrat pe un platou, variind într-un interval de 15-17% și atingând niveluri nemaiîntâlnite în istoria din ultimele 15 ani a economiei românești, după cum notează o analiză realizată de echipa de economiști de la Romanian Economic Monitor. Mai precis, nivelul maxim a fost atins în noiembrie anul trecut cu o inflație de 16,8%, anul fiind precedent fiind încheiat cu o rată de 16,4%. O dată cu începutul acestui an asistăm deja la un proces de dezinflație.
Evoluție inflație:
BNR ține sus rata dobânzii
Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a spus la prezentarea raportului asupra inflației de miercuri că, după datele preliminare de la BNR, inflaţia din România este de o cifră şi a menţionat că acest lucru va reieşi din comunicatul din următoarele zile pe care îl va transmite Institutul Naţional de Statistică.
Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României a decis în ședința din 7 august menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7,00 la sută pe an. De asemenea, BNR menține rata dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8,00 la sută pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 6,00 la sută pe an. Abordarea strategică a BNR presupune păstrarea ratei înalte a dobânzii de politică monetară pe o perioadă mai lungă, până când devine cert că inflația coboară sub 7%, a subliniat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, prezentând miercuri raportul trimestrial asupra inflaţiei.
Perspective asupra inflației
Prognoza actualizată a BNR, prezentată în această săptămână, reconfirmă perspectiva continuării scăderii ratei anuale a inflației în următorii doi ani, pe o traiectorie ceva mai ridicată decât cea previzionată anterior doar pe segmentul de mijloc al orizontului prognozei. Potrivit acesteia, rata anuală a inflației urma să coboare la nivelul de o cifră în debutul trimestrului III 2023, fapt confirmat după datele INS pentru luna iunie, și în proximitatea intervalului țintei la finele orizontului proiecției.
Descreșterea va fi antrenată pe mai departe de factorii pe partea ofertei, în principal de efecte de bază dezinflaționiste și de corecții descendente ale cotațiilor unor mărfuri, cărora li se alătură influențele așteptate să vină din continuarea restrângerii excedentului de cerere agregată, mai lentă totuși decât în proiecția precedentă, transmite BNR.
Actuala perspectivă a inflației este marcată de incertitudini crescute, având ca principale surse pe termen scurt plafonarea temporară a adaosului comercial la produse alimentare de bază, dar mai cu seamă măsurile fiscale ce se prefigurează a fi implementate în vederea măririi veniturilor bugetare, conform BNR.
Incertitudinile și riscurile majore decurg însă din conduita viitoare a politicii fiscale și de venituri, date fiind caracteristicile execuției bugetare din primele șase luni ale anului și majorările salariale recente din sectorul public, dar și pachetul de măsuri fiscal-bugetare ce va fi probabil adoptat în scopul continuării consolidării bugetare, a cărui configurație finală este deocamdată necunoscută.
În același timp, incertitudini și riscuri însemnate la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, continuă să genereze războiul din Ucraina și sancțiunile asociate, iar absorbția fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, este condiționată de îndeplinirea unor ținte și jaloane stricte. Ea este însă esențială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice, dar și pentru contrabalansarea, cel puțin parțială, a impactului contracționist al șocurilor pe partea ofertei, amplificat de înăsprirea condițiilor economice și financiare pe plan internațional.
Relevante continuă să fie deciziile de politică monetară ale Fed și BCE, precum și atitudinea băncilor centrale din regiune.