Photo 119260737 © Funtap P | Dreamstime.com
În 2023, inteligența artificială (AI) a fost mai mult ca niciodată pe prima pagină a ziarelor. Descoperirile în domeniul IA generativă, evoluțiile majore în domeniul reglementării IA, cum ar fi Legea privind IA a Uniunii Europene, și o creștere semnificativă a summiturilor legate de IA la nivel global au pus această tehnologie în centrul atenției.
Potențialul transformator al IA este de netăgăduit, guvernele din întreaga lume recunoscând impactul acesteia, notează un raport al Oxford Insights, o companie care oferă consultanță organizațiilor și guvernelor cu privire la oportunitățile strategice, culturale și de leadership care decurg din transformarea digitală.
Guvernele nu doar că depun eforturi pentru a reglementa IA și a încuraja inovarea în acest domeniu, ci și pentru a integra această tehnologie în serviciile publice. Țări precum Coreea folosesc IA pentru a îmbunătăți operațiunile guvernamentale prin intermediul platformei digitale guvernamentale. În mod similar, Serviciul Național de Sănătate din Regatul Unit sprijină cercetarea și inovarea de noi tehnologii de depistare a IA pentru sănătate și asistență socială.
Cu toate acestea, înțelegerea modului în care se poate asigura că IA este adoptată în mod eficient pentru binele public rămâne o provocare. Raportul caută răspuns la întrebarea: cât de pregătit este un anumit guvern să implementeze IA în furnizarea de servicii publice pentru cetățenii săi?
În acest an, sunt clasificate 193 de țări, față de 183 în ediția din 2022. Studiul urmărește 39 de indicatori, care alcătuiesc 3 piloni.
Primul pilon este guvernul.
Un guvern ar trebui să aibă o viziune strategică asupra modului în care dezvoltă și guvernează IA, susținută de o reglementare adecvată și de atenția acordată riscurilor etice (guvernanță și etică). În plus, trebuie să dispună de o capacitate digitală internă puternică, inclusiv de competențe și practici care să îi sprijine adaptabilitatea în fața noilor tehnologii.
Al doilea pilon este Sectorul tehnologic.
Un guvern depinde de o ofertă bună de instrumente de IA din partea sectorului tehnologic al țării, care trebuie să fie suficient de matur pentru a aproviziona guvernul. Sectorul ar trebui să aibă o capacitate de inovare ridicată, susținută de un mediu de afaceri care să sprijine antreprenoriatul și un flux bun de cheltuieli pentru cercetare și dezvoltare. De asemenea, este esențial să existe un nivel bun de capital uman – competențele și educația persoanelor care lucrează în acest sector.
Al treilea pilon: Date și infrastructură
Instrumentele de inteligență artificială au nevoie de o mulțime de date de înaltă calitate (disponibilitatea datelor) care, pentru a evita prejudecățile și erorile, ar trebui, de asemenea, să fie reprezentative pentru cetățenii dintr-o anumită țară (reprezentativitatea datelor). În cele din urmă, potențialul acestor date nu poate fi realizat fără infrastructura necesară pentru a alimenta instrumentele de IA și pentru a le furniza cetățenilor.
În fruntea clasamentului se află Statele Unite, iar Singapore ocupă locul al doilea și Regatul Unit locul al treilea. Finlanda, Canada, Franța, Republica Coreea, Germania, Japonia și Țările de Jos completează topul celor mai pregătite zece țări pentru IA.
Cum arată clasamentul pentru Europa de Est
Scorul mediu al țărilor din Europa de Est este de 54,67 în acest an, ceea ce înseamnă că regiunea se află pe locul trei la nivel mondial, după America de Nord și Europa de Vest. În medie, Europa de Est se află în urma Europei de Vest cu 12,05 puncte, ceea ce sugerează un decalaj clar între aceste două regiuni.
În fruntea clasamentului se află Estonia, care ocupă prima poziție cu un scor de 70,86 și se situează pe locul 17 la nivel mondial. Cehia ocupă locul al doilea, cu un scor de 65,17, iar Lituania se află pe locul al treilea, cu un scor de 63,33, urmată îndeaproape de Polonia și Federația Rusă, cu 63,10 și, respectiv, 62,92.
În cadrul acestei regiuni, există o gamă largă de scoruri – liderul regional Estonia are un avans de 34,38 puncte față de cel mai slab clasat jucător regional, Bosnia și Herțegovina – ceea ce demonstrează disparități clare în ceea ce privește gradul de pregătire în materie de inteligență artificială în Europa de Est. Estonia se distinge, de asemenea, de celelalte țări de pe primele locuri în regiune, diferența de 5 puncte dintre ea și Cehia, aflată pe locul al doilea, fiind mai mare decât orice altă diferență dintre două țări de pe locurile următoare din regiune.
La nivel global, România este pe locul 64.
Principalele evoluții
Estonia, care ocupă un loc fruntaș la nivel mondial în ceea ce privește numeroși indicatori de e-guvernare, este în curs de lansare a aplicației sale de identitate digitală mRiik, dezvoltată împreună cu guvernul ucrainean și modelată după aplicația Diia. De asemenea, Estonia contribuie în mod activ la standardele globale pentru digitalizarea infrastructurii sectorului public prin susținerea GovStack, o comunitate open-source care oferă tehnologie, specificații tehnice și sprijin de implementare pentru serviciile digitale guvernamentale. În acest fel, Estonia folosește inovațiile politice pentru a sprijini integrarea inteligenței artificiale în sistemele de guvernare din regiunea Europei de Est și nu numai.
În 2023, GovStack a lansat o versiune actualizată a specificațiilor Building Blocks, însoțită de GovStack Implementation Playbook. Aceste resurse oferă îndrumări valoroase pentru guverne și dezvoltatorii de tehnologii, punând accentul pe soluții rentabile și agnostice față de furnizori pentru furnizarea de servicii de e-guvernare.
Regiunea Europei de Est a cunoscut mai multe inițiative promițătoare în peisajul reglementărilor privind IA. Ministerul pentru Transformare Digitală din Ucraina a dezvăluit o foaie de parcurs pentru reglementarea IA.
Această foaie de parcurs este concepută pentru a ajuta companiile ucrainene să se pregătească pentru punerea în aplicare a unei legislații asemănătoare Legii privind inteligența artificială a Uniunii Europene. Între timp, guvernul sârb a adoptat Orientări etice pentru dezvoltarea, aplicarea și utilizarea inteligenței artificiale fiabile și responsabile, pe care le recomandă tuturor organismelor publice să le urmeze. Aceste orientări se remarcă nu numai prin faptul că enumeră principii etice generale pentru o inteligență artificială responsabilă, ci și prin faptul că includ întrebări detaliate la care trebuie să răspundă dezvoltatorii de inteligență artificială și funcționarii publici, acționând ca un instrument de autoevaluare pentru a stabili dacă sistemele de inteligență artificială sunt dezvoltate și utilizate în mod responsabil. Astfel, Serbia este doar a doua țară din regiune care a publicat orientări etice privind IA, după Federația Rusă.
Unele dintre statele membre ale Uniunii Europene din regiune (Bulgaria, Croația, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia și Slovenia) au beneficiat de investiții susținute de mecanismul de redresare și reziliență al UE, care finanțează proiecte și reforme pentru a pregăti statele membre pentru tranziția ecologică și digitală. De exemplu, Letonia utilizează aceste fonduri pentru a crea “Latvian Federal Cloud”, în timp ce România le-a folosit pentru a moderniza bibliotecile publice și a le transforma în centre de competențe digitale. Guvernul lituanian a combinat aceste fonduri cu o serie de alte investiții în inteligență artificială și transformare digitală, inclusiv: o oportunitate de finanțare în valoare de 15 milioane euro pentru start-up-uri și spin-off-uri din domeniul inteligenței artificiale, al blockchain și al roboticii, sprijinite de mecanismul de redresare și reziliență; 6 milioane euro pentru dezvoltarea de servicii digitale care utilizează date deschise; și o finanțare în valoare de 115,26 milioane euro pentru digitalizarea serviciilor din sectorul public.
Ce urmează
Sprijinul și investițiile UE, cum ar fi cele de mai sus, ar putea oferi o explicație pentru disparitatea de scoruri între țările cu cele mai bune și cele mai slabe rezultate din regiunea Europei de Est: cele cinci țări cu cele mai slabe rezultate sunt toate nemembre ale UE, în timp ce toate cele cinci țări din top, cu excepția Federației Ruse, sunt membre ale UE.
Cu toate acestea, statele cu venituri mai mici, care nu sunt membre ale UE, Ucraina și Serbia, reușesc să depășească statele cu venituri mari, membre ale UE, România și Croația. Acest lucru se datorează în mare parte scorurilor mai mari ale Ucrainei și Serbiei la pilonul guvernamental; România și Croația sunt singurele state membre UE din Europa de Est care încă nu au strategii naționale privind IA. Acestea vor fi țări de urmărit pe măsură ce UE își finalizează legea privind IA. Se vor baza statele membre ale UE pe o reglementare la nivelul UE în loc să își creeze propriile strategii de IA? Și cum va afecta legea privind IA state nemembre precum Ucraina și Serbia?, se întreabă autorii raportului.
Există, de asemenea, întrebări deschise cu privire la posibilitatea ca regiunea să recupereze decalajul în pilonul cu cel mai mic punctaj, sectorul tehnologic. Punctajele medii ale regiunii în fiecare dimensiune a acestui pilon sunt doar cu puțin peste media globală și se află cu 10-16 puncte în urma mediei din Europa de Vest.
Chiar și cei trei lideri regionali rămân în urma omologilor lor din alte regiuni, Estonia, care se află pe primul loc, având un scor pentru pilonul “Sectorul tehnologic” sub cel al țărilor de top din America de Nord, Europa de Vest și Asia de Est.
Dacă țările din Europa de Est nu recuperează decalajul față de cele din alte regiuni, acestea se confruntă cu vulnerabilitatea în diverse sectoare, cu impact asupra creșterii, competitivității, sustenabilității, incluziunii, securității și puterii strategice.