sursa foto: Pixabay
Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a declarat luni că ministerul se pregăteşte să supravegheze pădurea cu tehnologii avansate, hărţi satelitare, camere de supraveghere video, după ce, împreună cu colegii de la STS, au început dezvoltarea versiunii SUMAL 3.0, care elimină orice vulnerabilitate constatată în sistem, scrie News.ro.
Ministrul Mediului a declarat într-o conferinţă de presă că în 2018 au fost emise în medie 11.400 de avize pe zi, în 2019 au fost emise în medie 11.600 de avize pe zi şi în 2020 au fost emise în medie 12.100 de avize pe zi în SUMAL.
„Vedem o diferenţă destul de mare 2,7 milioane de avize au apărut în plus în SUMAL 2.0 în 3 ani de funcţionare. Asta mă face să îndrăznesc să cred că o parte din piaţa neagră a lemnului a ieşit la suprafaţă de când SUMAL 2.0 o supraveghează. Acelaşi lucru îl putem observa şi dacă ne uităm la volumele de lemn care au plecat oficial din pădurile ţării, în perioada în care funcţiona SUMAL 1.0 şi SUMAl 2.0 aici vedem o diferenţă importantă de circa un million de metric ubi care pare că au apărut la suprafaţă odată cu intrarea în funcţiune a sistemului SUMAL 2.0 şi ca să dau un exemplu în ultimul an de funcţionare a SUMAL 1 volumul oficial tăiat din pădurile noastre era de 18,6 milioane de metri cubi în timp ce imediat după intrarea în vigoare a SUMAL 2.0 în anul 2021 volumul a ajuns la 19,4 milioane. Putem să spunem şi că s-a tăiat pur şi simplu mai mult în 2021 faţă de 2020 însă specialiştii cu care m-au consultat cred că această creştere de un million de metri cubi într-un singur an ar putea să însemne şi fiscalizarea unor cantităţi care în trecut erau recoltate cu ocolirea legii”, a spus Mircea Fechet.
Ministrul a prezentat şi statistica apelurilor populaţiei la 112 pe subiectul transporturilor ilegale.
„Aici observăm o tendinţă de descreştere în ultimii ani. Populaţia cel mai probabil vede tot mai mult prezenţa autorităţilor în teren implicate în controlul camioanelor care transport material lemnos. Astfel în 2021 au fost efectuate 4300 de apeluri la 112 şi din acestea, 1000 ne-au ajutat să depistăm transporturi ilegale. În 2022 am avut 2500 de astfel de apeluri dintre care au fost confirmate ca fiind transporturi ilegale 820 iar în 2023 am avut 1800 de apeluri, iar dintre acestea 700 de transporturi s-au dovedit a fi ilegale”, a spus el.
„N-aş vrea să creadă cineva că prin datele pe care astăzi le prezint încerc să spun că SUMAL 2.0 a oprit tăierile ilegale din ţara noastră. Nimeni nu poate să spună asta, cu atât mai puţin eu, iar după 3 ani de funcţionare a SUMAL 2.0, specialiştii noştri au descoperit chiar vulnerabilităţi în propriul sistem care sunt uneori speculate de răuvoitori”, a mai spus Fechet.
Ministrul Mediului a completat că ”una dintre aceste vulnerabilităţi este legată de faptul că opţiunea de a fi online sau ofline în timpul activităţilor în pădure aparţine utilizatorului şi asta nu e deloc în regulă”. ”Există bineînţeles suprafeţe de fond forestier unde nu există acoperire GSM, însă anumiţi utilizatori de aplicaţie opresc datele mobile şi în zonele cu semnal. Asta înseamnă că, la acel moment, conexiunea cu serverul SUMAL 2.0 se întrerupe şi că în acel interval de timp utilizatorii pot recurge la fapte ilegale”, a arătat el.
Fechet a mai delcarat că, în legătură cu apelurile la 112, ”nu mai puţin de 2520 de transporturi ilegale au fost depistate în ultimii 3 ani”.
„În legătură cu vulnerabilităţile care astăzi există dar şi pentru că ne pregătim să supraveghem pădurea cu tehnologii avansate, hărţi satelitare, camere de supraveghere video şi tehnologia LIDAR, am decis împreună cu colegii de la STS să începem dezvoltarea versiunii SUMAL 3.0. Ne dorim ca SUMAL 3.0 să elimine orice vulnerabilitate constatată şi să pregătească aplicaţia pentru viitoarele tehnologii inovative şi noile cerinţe operaţionale”, a anunţat ministrul.
Mircea Fechet a spus că astăzi vor pune în consultare publică textul ordonanţei de urgenţă pentru dezvoltarea noii versiuni.
„Este important să precizăm că noua versiune nu înseamnă ca şi în cazul sistemului SUMAL 2.0 o variantă construită de la zero ci vom implementa o arhitectură informatică adaptată tehnologiei la zi. Cu alte cuvinte vom păstra tot ce a fost bun şi tot ce a funcţionat în vechea versiune şi vom corecta ceea ce putem corecta şi vom completa aplicaţia cu noi funcţionalităţi. Asta înseamnă că vom dezvolta o infrastructură hardware şi software pe mai multe direcţii, care să susţină supravegherea activităţilor legate de pădure, prin monitorizarea pădurii prin intermediul hărţilor satelitare, supravegherea transportului de masa lemnoasă prin intermediul camerelor video şi monitorizarea fondului forestier folosind tehnologia LIDAR”, a subliniat Fechet.
Ministrul a arătat că, în ceea ce priveşte hărţile satelitare, în momentul de faţă procedura a fost încheiată, a fost desemnat câştigătorul licitaţiei, am avut o contestaţie admisă în parte de CNSC şi astăzi se aşteaptă răspunsul ca urmare a reevaluării ofertelor.
„În legătură cu sistemul de monitorizare video, reamintesc faptul că vom avea 350 de puncte de supraveghere, fiecare dintre ele având 2 camere LPR- licence plate recognition şi o camera de analiză avansată. De asemenea vom finanţa 11 dispecerate, 10 dintre ele la gărzile forestiere şi unul la sediul Ministerului mediului apelor şi pădurilor. De asemenea vom achiziţiona infrastructura hardware în centrul de date al STS, pentru stocarea imaginilor şi pentru tot ceea ce presupune volum de date. La acest moment suntem în faza în care am solicitat clarificări celor 3 ofertanţi cu privire la ofertele depuse”, a subliniat Fechet.
Ministrul a explicat că modalitatea de monitorizare cu ajutorul senzorilor LIDAR, sistemul pe care îl propun, este alcătuit din 2 tipuri de senzori, primul aeropurtat şi al doilea alcătuit din 30 de senzori ultramobile, o aeronavă pentru senzorul aeropurtat şi din nou capacităţi hardware, în centrul de date al STS, pentru stocare şi analiză ce utilizează procesoare grafice.
„De asemenea vom implementa şi o reţea de puncte permanente de sprijin la sol pentru toţi senzorii ultramobile”, a arătat Fechet, menţionând că sistemul aeropurtat va scana fondul forestier naţional o dată pe an la o densitate de cel puţin 30 de puncte pe metru pătrat.
Potrivit lui Fechet, în esenţă acest sistem reprezintă un instrument pentru verificarea managementului fondului forestier ce va reflecta şi starea reală a pădurilor.
„Avem aici o colaborare foarte strânsă cu Statul major al Forţelor Aeriene, împreună cu care definitivăm detaliile tehnice ale aeronavei şi ale senzorului ce urmează va să fie folosit pentru scanarea fondului forestier”, a completat el.
Fechet a mai spus că o altă reformă în legătură cu SUMAR 3.0 este legată de introducerea unui sistem de management a dispozitivelor mobile care rulează aplicaţiile SUMAL, astfel încât niciun utilizator să nu poată opri intenţionat conexiunea de date sau conexiunea GPS, pentru a ascunde transporturi ilegale.
„Este o vulnerabilitate pe care o vom remedia odată cu introducerea noului sistem şi această măsură bineînţeles că va conduce la reducerea incidenţei fraudării sistemului”, a explicat Fechet.
Ministrul a afirmat că o altă noutate este legată de montarea pe toate mijloacele de transport înscrise în SUMAL a dispozitivelor de localizare în timp real, dispozitive care de asemenea nu nu vor putea fi manipulate de utilizatori. ”Cu alte cuvinte, vom avea GPS pe toate maşinile care transportă masa lemnoasă în România”, a spus el.
„Pădurile României sunt ale României şi ale românilor şi aşa trebuie să rămână iar exploatarea lor trebuie să se facă fără niciun metru cub de lemn în plus faţă de ceea ce spune legea”, a concluzionat ministrul.