GRAFICE Indicele Big Mac 2024: Preţul unui sandviş Big Mac de la McDonald’s a ajuns 15,8 lei la începutul lui 2024, cu aproape o treime mai mult decât anul trecut / Câți burgeri poate cumpăra un român cu salariul mediu net, comparativ cu vecinii

Un sandviş Big Mac costa 15,8 lei în România, la începutul acestui an, cu peste 28% mai mult decât în ianuarie 2023, potrivit indicelui Big Mac creat și publicat de The Economist, care analizează de mai bine de 30 de ani preţul acestui produs fanion în reţeaua de restaurante de tip fast-food McDonald’s.

Comparativ, rata anuală oficială a inflației din România a fost de numai 10,4%, iar o parte din prețurile la alimentele de bază au fost plafonate, Guvernul ținând artificial sub control prețurile.

Spre comparație, o analiză ZF de anul trecut arăta că scumpirea unui sandviș Big Mac era de circa 15% în 2022 față de 2021, în linie cu rata inflației.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

În mod normal, evoluția prețului unui Big Mac este un indicator destul de bun și pentru evoluția inflaţiei.

Un Big Mac costă cu 39,8% mai puțin în România (3,42 dolari) decât în Statele Unite (5,69 dolari), la cursul de schimb al pieței. Pe baza diferențelor de PIB pe persoană, un Big Mac ar trebui să coste cu 15% mai puțin. Acest lucru sugerează că leul este subevaluat cu 29,3%, arată datele The Economist.

La 8,17 dolari americani, Elveția are cele mai scumpe Big Mac-uri din lume, potrivit indicelui Big Mac din ianuarie 2024. Concomitent, costul unui Big Mac a fost de 5,69 dolari în SUA și de 5,87 dolari în zona euro.

Câți burgeri poți cumpăra cu un salariu?

Un Big Mac costă în România mai puțin decât în statele din regiune. Un burger poate fi cumpărat cu 3,42 dolari (3,18 euro), comparativ cu 3,98 dolari (3,7 euro) în Ungaria, 4,61 dolari (4,28 euro) în Cehia sau 4,97 dolari (4,62 euro) în Polonia.

Iar comparativ cu salariul mediu net din fiecare țară (date din noiembrie/decembrie 2023), în România poți cumpăra mai mulți burgeri Big Mac cu salariul minim decât în alte țări din regiune. Mai precis, cu salariul mediu net din România, un român își permite să cumpere 301 burgeri, în timp ce un polonez își permite 297 burgeri.

Ce este indicele Big Mac?

Indicele Big Mac, publicat de The Economist, este un mod inedit de a măsura dacă ratele de schimb ale pieței pentru monedele diferitelor țări sunt supraevaluate sau subevaluate. Acest lucru se realizează prin măsurarea fiecărei monede în raport cu un standard comun – hamburgerul Big Mac vândut de restaurantele McDonald’s din întreaga lume. De două ori pe an, The Economist convertește prețul mediu național al unui Big Mac în dolari americani, folosind cursul de schimb din acel moment. Deoarece Big Mac este un produs complet standardizat în întreaga lume, argumentul este că acesta ar trebui să aibă același cost relativ în fiecare țară. Prin urmare, diferențele în costul unui Big Mac exprimat în dolari americani reflectă diferențele în ceea ce privește puterea de cumpărare a fiecărei monede.

Este indicele Big Mac o măsură bună a parității puterii de cumpărare?

Paritatea puterii de cumpărare (PPA) este ideea că articolele ar trebui să coste la fel în diferite țări, pe baza ratei de schimb din acel moment. În practică, această relație nu este valabilă. Factori precum ratele de impozitare, reglementările salariale, necesitatea de a importa sau nu componente și nivelul de concurență de pe piață contribuie la variațiile de preț între țări. Indicele Big Mac măsoară acest aspect de bază – faptul că un dolar american poate cumpăra mai mult în unele țări decât în altele.

Indicele Big Mac a fost inventat de The Economist în 1986 ca un ghid vesel pentru a determina dacă monedele se află la nivelul lor „corect”. Acesta se bazează pe teoria parității puterii de cumpărare (PPP), noțiunea conform căreia, pe termen lung, ratele de schimb ar trebui să se apropie de rata care ar egaliza prețurile unui coș identic de bunuri și servicii (în acest caz, un burger) în oricare două țări.

Burgernomics nu a fost niciodată gândită ca un instrument de măsurare precisă a nealinierii valutare, ci doar ca un instrument pentru a face mai ușor de digerat teoria cursului de schimb. Cu toate acestea, indicele Big Mac a devenit un standard global, fiind inclus în mai multe manuale de economie și făcând obiectul a zeci de studii academice.