Sursa foto: Ilona Andrei / G4Media
Premierul Marcel Ciolacu a declarat, vineri, că va cere demisia celor considerați incompatibili după procedurile de selecție pe ordonanța privind guvernanța corporativă pentru conducerea super-agenției AMEPIP și pentru companiile din energie. Această reacție vine după dezvăluirile Economedia, care a scris că Comisia Europeană suspectează conflict de interese și incompatibilitate la șefia super-agenției care conduce toate companiile de stat și la conducerile „corporatiste” ale companiilor de stat din Energie.
„Noi avem niște reforme de dus la îndeplinire, în cererea de plată numărul 3. Noi am făcut procedurile pe legislația românească. Dânșii (Comisia Europeană, n.r.) au constatat că există anumite incompatibilități din punctul lor de vedere. Astăzi la Bruxelles este secretarul general al Guvernului, cu ministrul Transporturilor și ministrul Energiei să aibă discuție aplicată. La AMEPIP Comisia are foarte multe de reproșat, dar nu că s-a încălcat legea. Ci că procedura din punctul lor de vedere nu a fost transparentă, cum este în celelalte țări. Eu primul ministru voi cere demisia celor care au urmat procedura – repet – legală. Dar noi mai avem de implementat și reformele din OECD. Acolo sunt modificări la legislație să nu se mai întâmple. În ședința de Guvern vom face modificări la legislație să nu se mai întâmple acest lucru. Și așa am închis ținta din OECD. O să vorbesc cu cei care au câștigat pe procedura din 109 (ordonanța privind guvernanța corporativă, n.r.) să își dea demisia și să refacem procedura dacă la această concluzie a ajuns Comisia. Dar nu a încălcat nimeni legea. Alea au fost procedurile. De exemplu, au fost membrii consiliului de supraveghere care erau membrii interimari. Ei au intrat în selecție pe 109. Unii au fost aleși, alții nu au fost”, a declarat Marcel Ciolacu.
Joi, atât Victor Moraru, cât și Mihai Precup spuneau că nu au motive pentru a-și da demisia de la AMEPIP, deoarece nu au încălcat legea.
Mai multe reforme neîndeplinite blochează cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare de 2 miliarde de euro.
Una dintre acestea este înființarea AMEPIP, super-agenția care va controla modul în care funcționează companiile cu capital de stat, adică firme cu cifre de afaceri de sute de milioane de euro.
Economedia a scris în această săptămână în exclusivitate că cei trei șefi ai AMEPIP nu îndeplinesc cerințele de experiență necesare pentru a ocupa aceste posturi, iar unul dintre vicepreședinți este suspectat de incompatibilitate și conflict de interese, conform unei scrisori de observație a Comisiei Europene.
Președintele AMEPIP este Mihai Precup, fost secretar de stat, iar cele două posturi de vicepreședinți sunt ocupate de Victor Moraru, apropiat al lui Marian Neacșu, și Ciprian Hojda, susținut de președintele PNL Maramureș Ionel Bogdan.
Conducerea Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP) a fost aleasă în decembrie 2023.
În conformitate cu dispozițiile din lege și din anunțul de concurs, candidații la funcțiile de președinte sau vicepreședinte al AMEPIP trebuie să aibă o experiență profesională de 10 ani în domeniul economic sau financiar, al managementului sau juridic, din care cel puțin 7 ani în funcții de execuție în administrația publică, perioadă în care au exercitat funcții de conducere sau de supraveghere a întreprinderilor publice. Pe baza informațiilor primite, încă nu este clar cum sunt îndeplinite aceste condiții pentru cei trei candidați numiți și cum a fost calculată experiența cumulată pe baza dovezilor furnizate (CV-uri)”, arată fragmentul de document obținut de Economedia.
De asemenea, Economedia a scris că Victor Moraru, unul dintre apropiații lui Marian Neacșu, considerat eminența cenușie a guvernului și omul care controlează agenda premierului Marcel Ciolacu, este suspectat de incompatibilitate și conflict de interese pentru modul în care a ajuns vicepreședinte al AMEPIP.
Motivul este faptul că Victor Moraru a participat la selecția membrilor comisiei care ulterior urma să îl numească în funcția de vicepreședinte AMEPIP, ceea ce duce la incompatibilitate și conflict de interese.
O altă reformă care blochează cererea numărul 3 de plată este șefia „corporatistă” a companiilor de stat din Energie. Economedia a scris vineri în exclusivitate că doar 8 din 17 companii de stat din Energie și-au ales șefii „corporatiști”, conform reformei asumate de România prin PNRR, și toate dintre aceste proceduri prezintă probleme. Selecțiile la unele dintre companii suspiciuni de conflict de interese, deoarece au existat suprapuneri, relații ierarhice sau influențe politice între candidați și membrii comitetului care a făcut selecția, conform informațiilor obținute în exclusivitate de Economedia. De asemenea, există indicii că concursurile nu au fost organizate serios, deoarece anunțurile de angajare au fost publicate în secțiunea „mica publicitate” a ziarelor, nu la scară largă, pe site-uri de specialitate, astfel încât să atragă cât mai mulți candidați. Există, de asemenea, suspiciuni de conflict de interese pentru modul în care a fost stabilită remunerarea pentru șefii acestor companii. La una dintre companii, niciunul dintre candidații de pe lista scurtă nu a fost numit, în timp ce la altă companie a fost desemnată administrator o persoană care nu fusese preselectată, conform informațiilor Economedia.
O altă reformă care blochează PNRR este selecția conducerii „corporatiste” a RAAPPS, după cum Economedia a scris AICI. Conform informațiilor Economedia, Guvernul vrea ca șefii instituției care administrează vilele de protocol ale statului (RAAPPS) să fie numiți doar cu aviz de securitate, care să le permită accesul la documente clasificate, similar regimului din companiile de apărare. Modificarea se va face „sub umbrela” unei reforme din PNRR pentru alegerea transparentă și predictibilă a unor șefi „corporatiști” la compania de stat, însă Guvernul introduce acum și această secretizare, deși reforma din PNRR nu o cere și RAAPPS a funcționat până acum fără secretizare. Amintim că RAAPPS este instituția care a secretizat complet informațiile despre vila din Aviatorilor modernizată cu 9 milioane de euro pentru a fi folosită de Klaus Iohannis după terminarea mandatului de președinte.