Sursa foto: Square 7
Dintre cei circa 121.000 de metri pătrați de noi scheme de retail aflate în construcție, 62% sunt structuri mici, în principal parcuri de retail, potrivit raportului de piață Colliers pentru primul semestru din 2021. Pe o piață dominată în prezent de reminiscențele de după COVID-19, parcurile de retail au devenit mai atragătoare, cu magazine de mari dimensiuni favorabile distanțării sociale, facilități de parcare și de tip drive-through, ceea ce le conferă un avantaj în contextul noilor obiceiuri de consum.
O inaugurare importantă în prima jumătate a anului a fost bifată de Fashion House Pallady, al doilea centru de tip outlet din România după Fashion House Militari. Un alt proiect deblocat a fost faza a doua a Colosseum Mall, o galerie comercială de 54.500 de metri pătrați situată în partea de nord-vest a orașului, în apropiere de Chitila.
De asemenea, în Sfântu Gheorghe, județul Covasna, a fost inaugurat proiectul realizat de Prime Kapital, Sepsi Value Center de 16.300 de metri pătrați, unul dintre cele mai moderne parcuri de retail din regiune.
„Cheltuielile de consum, care reprezintă în mod natural mai mult de două treimi din PIB, au fost un indicator principal al bunăstării pieței de retail. Mai mult decât atât, puterea tot mai mare a cheltuielilor online a fost un motor important, în special în timpul crizei COVID-19. Industriile de sport, de bricolaj și de articole destinate îmbunătățirii nivelului de trai au înregistrat o creștere fără precedent și o cerere ridicată pentru un sortiment distinct de produse. De asemenea, și produsele de uz casnic au prosperat, deoarece tot mai multe persoane și-au petrecut timpul acasă, vânzările în magazinele de profil fiind cu aproape 10% mai mari decât nivelurile anterioare pandemiei. De asemenea, printre cei mai performanți retaileri de produse alimentare din România se numără Carrefour, Kaufland, Mega Image și Profi, însă, potrivit Statista, câștigătorul clasamentului lanțurilor de retail în categoria produselor alimentare în funcție de cifra de afaceri anuală de anul trecut a fost discounterul german Lidl”, explică Simina Niculiță, Partner & Head of Retail Agency la Colliers.
Noi intrări pe piață
La capitolul noutăți, piața românească de retail a înregistrat noi intrări de branduri în 2021, printre care conceptul outlet spaniol Numero Uno și brandul rusesc de bijuterii Sokolov, care a deschis deja magazine în București, Iași și Cluj Napoca. La polul opus, retailerul francez de modă Camaieu și-a închis magazinele din România, la fel și din alte locații din străinătate, pentru a se concentra pe piața internă. În paralel, retailerul polonez de încălțăminte CCC își mută din nou atenția spre Europa de Est, evaluând oportunitățile de a adăuga un nou concept de magazin în România. În plus, consultanții Colliers se așteaptă să vadă alte nume noi pe piață, precum retailerul irlandez de fast fashion Primark și alte câteva mărci poloneze noi.
„Printre punctele forte ale României se numără poziția geografică, țara având nu doar orașe și peisaje frumoase, ci și o economie puternică, cu proprietăți de bună calitate și o cerere în creștere accelerată. Investitorii străini continuă să se arate interesați de proprietăți de retail. De asemenea, investitorii oportuniști și cu portofolii mai mici ar putea considera că este momentul să se extindă, având în vedere dezvoltarea unor orașe regionale, zone pe care nu le-au vizat pentru extindere și unde cererea de parcuri comerciale este acum foarte atractivă. Potențialii cumpărători vizează parcuri de retail în afara orașului, deoarece se presupune că clienții vor dori în continuare să facă cumpărături în locații în aer liber, la care se poate ajunge cu mașina, chiar și după ce măsurile restrictive aplicate în contextul pandemiei de COVID-19 se vor relaxa. În plus, dinamica traficului pietonal în parcurile de retail a fost mai puțin afectată în comparație cu marile centre comerciale dominante, consumatorii fiind dispuși să cheltuiască atunci când vizitează astfel de locații”, spune Simina Niculiță.
Rata de neocupare a crescut
Rata de neocupare a crescut în prima jumătate a lui 2021 în toate tipurile de spații, centrele comerciale non-dominante înregistrând cea mai semnificativă creștere, de circa 5-7%, datorită expunerii ridicate la retailul de fashion și la restaurante. Presiunile asupra chiriilor prin renegocieri ar putea rămâne în vigoare în cursul anului 2021, cel puțin până când chiriașii își vor pune din nou finanțele în formă.
„Cu siguranță, pandemia a accelerat niște tendințe care erau deja vizibile. Migrarea către cumpărăturile online nu este o mișcare nouă, dar în condițiile în care consumatorii și-au restrâns toate călătoriile care nu erau esențiale din cauza contextului pandemic, cumpărătorii s-au îndreptat progresiv către canalele digitale de retail. În ansamblu, există câteva tendințe care au fost accentuate de pandemie, iar dezvoltările de retail vor gravita în jurul a trei dintre acestea, anume apetitul tot mai mare pentru parcurile de retail, concentrarea dezvoltatorilor asupra orașelor regionale care nu ar fi fost pe harta extinderilor în urmă cu câțiva ani și interesul tot mai mare pentru centrele comerciale de mici dimensiuni din apropierea zonelor rezidențiale”, conchide Simina Niculiță.
În perspectivă, majoritatea noilor proiecte așteptate în acest deceniu vor fi în orașele cu o prezență limitată a centrelor de retail sau în noile suburbii ale orașelor mari, unde zonele sunt semnificative și relevante în ceea ce privește puterea de consum. Vânzările omnichannel vor consolida sau vor eroda poziția unui retailer în următorii ani, întrucât integrarea preferințelor personale și flexibilitatea sporită vor favoriza un mix de comerț offline-online.
O schimbare de generații ar putea defini, de asemenea, o mulțime de lucruri: generația Z, crescută în lumea digitală și cu o atitudine mai conștientă față de consum și ecologie sau cheltuieli etice, va fi mai relevantă. De asemenea, salariile în România ar putea continua să urce mult mai repede decât media UE în următorul deceniu, ceea ce ar duce probabil la un consum mai mare și la o predilecție crescută pentru bunurile de lux, pentru a se apropia de 90% din media UE, de la sub 80% în prezent.