Compania de Drumuri urmează să semneze cu ARL Cluj (parte a grupului Strabag) contractul pentru modernizarea DN 73 Câmpulung – Fundata, confirmând informația dată pe surse de Economedia încă din luna mai, după ce Consiliul Național pentru Soluționarea Contestațiilor (CNSC) a respins contestația depusă de constructorul Groma Hold din Bulgaria, desemnat inițial câștigător.
La peste un an de la lansarea licitației, după trei contestații admise la CNSC (detalii aici) și după reevaluarea ofertelor, CNAIR, prin Direcția Regională de Drumuri și Poduri Brașov, i-a desemnat oficial pe clujeni câștigători ai contractului de aproape 500 milioane lei.
Inițial, asocierea condusă de constructorul Groma Hold din Bulgaria câștigase licitația.
Groma Hold (Bulgaria), a depus ofertă doar pentru Lotul 1, iar ARL Cluj pentru ambele loturi.
Compania ARL Cluj este deținută de Strabag, constructor care a finalizat cu 8 luni înainte de termen lotul Chețani – Câmpia Turzii de pe A3 Transilvania.
Pentru lotul mai ușor din județul Brașov, constructorul român Viarom a început organizarea de șantier în martie.
Primul contract pentru reabilitarea DN 73 Piteşti – Braşov (aproximativ 103 km) a fost semnat în 2011 cu asocierea Azvi – Straco pentru 275 milioane lei, lucrările au început de-abia în 2014 şi s-au blocat la 50%, din cauza proiectului tehnic vechi şi a costurilor de execuţie care nu mai puteau fi acoperite la valoarea reală.
Pentru Lotul 1 Câmpulung – limită jud. Brașov) modernizarea se va face pe 48 kilometri, iar pentru Lotul 2 contractul este de 250 de milioane lei și lucrări pe 36 de kilometri (jud. Brașov).
În august 2023, constructori din România, Bulgaria și Turcia au depus oferte la contractele de peste 700 de milioane lei pentru modernizarea a 74 de kilometri dintre Câmpulung, Bran și Brașov, tronsonul din Culoarul Rucăr-Bran unde nu s-au făcut lucrări în cadrul contractului de acum 10 ani cu Azvi (detalii aici).
– LOT 1 km 54+050 – km 92+000, care cuprinde sectorul de pe teritoriul județului Argeș (Câmpulung – limita dintre județele Argeș și Brașov);
– LOT 2 km 92+000 – km 128+250, care cuprinde sectorul de pe teritoriul județului Brașov (limita dintre județele Argeș și Brașov – intrarea în municipiul Brașov). Proiectul prevede aducerea drumului la parametrii normali de funcționare și fluidizarea valorilor de trafic. Lucrările vizează, pe lângă lucrările de ranforsare și lărgire a carosabilului la minim 7 m, și modernizarea a 13 poduri, resistematizarea a 21 de intersecții, numeroase lucrări de consolidare, respectiv refacerea sistemului de evacuare a apelor pluviale. O schimbare importantă va fi și lărgirea la 4 benzi de circulație a sectorului cuprins între ieșirea din municipiul Brașov și intersecția cu drumul de legătură spre autostrada Râșnov – Cristian”.
„DN 73 este un drum național european (E574) și se desfășoară pe teritoriul a două județe: Argeș și Brașov. Sectorul de la km 13+800 – km 42+850 și km 54+050 – km 92+000 se desfășoară pe teritoriul județului Argeș, iar sectorul de drum de la km 92+000 – km 128+250 pe teritoriul județului Brașov. Dintre cele 13 poduri care se regăsesc între km 54+050 – km 128+250, 7 poduri sunt parțial executate, 2 poduri sunt noi, 2 poduri au nevoie de lucrări complete de reabilitare, iar 2 poduri nu mai fac obiectul acestui proiect, fiind cuprinse în alte Contracte. Din 135 podețe, 19 au fost realizate în cadrul contractului reziliat, iar 116 au rămas de executat sau reparat.
Suplimentar faţă de soluţiile iniţiale, este prevăzută lărgirea la 4 benzi a drumului DN 73, între km 126+050 – km 128+250, pe 2,20 km, lărgire necesară datorită valorilor mari de trafic, precum și a geometriei drumurilor DN 73G și DN 73, km 128+250 – Brașov, ambele având profile de 4 benzi de circulație, zona unde în cadrul Studiului de Fezabilitate inițial era prevăzută menținerea platformei existente. Tot suplimentar sunt prevăzute fundaţii adâncite de parapeţi pe 7.266 m. Degradările constatate pe toată lungimea sectorului de drum studiat, pe care nu s-au realizat lucrări în cadrul contractului reziliat, sunt: fisuri și crăpături în stratul de uzură, pelade, faianțări, suprafețe cu ciupituri, suprafețe șlefuite, cedări de acostamente, rupturi de margine, degradări produse de lucrările de canalizări în special în localități. Degradările provocate de fenomenul de îngheț – dezgheț sunt: burdușirile, tasări, faianțări și văluriri”, arată Ministerul Transporturilor în Nota de Fundamentare.