Săptămâna de lucru de patru zile câștigă tot mai mult teren în Europa

Săptămâna de lucru de patru zile câștigă tot mai mult teren în Europa, scrie Fortune. Primele rezultate ale proiectelor pilot naționale din țări precum Islanda și Regatul Unit sugerează că lucrătorii se simt mai odihniți, mai puțin stresați și găsesc un echilibru mai bun între viața profesională și cea privată dacă pot lucra cu o zi mai puțin.

Dar este clar că această schimbare necesită un angajament administrativ real, este mult mai ușoară pentru unele industrii decât pentru altele și ar putea fi încurajată de o politică națională solidă.

Proiectele pilot de succes au urmat regula “100-80-100”, conform căreia lucrătorii rămân 100% productivi, 80% din timp, pentru 100% din salariu. Angajații efectuează efectiv aceeași cantitate de muncă, dar în mai puțin timp, și, în mod esențial, multe organizații nu au observat un impact negativ asupra productivității și veniturilor.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Rezultatele nu sunt la fel de bune atunci când angajații încearcă să înghesuie 40 de ore de muncă în doar patru zile. Concluzia unor studii independente, cum ar fi un sondaj Gallup 2022, sugerează că această abordare duce la creșterea epuizării profesionale.

Asda, unul dintre cele mai mari supermarketuri din Regatul Unit, a renunțat la un studiu care prevedea ca angajații să lucreze 44 de ore pe parcursul a patru, mai degrabă decât cinci zile, pentru același salariu, deoarece turele de 11 ore erau prea solicitante pentru angajați, în special dacă aceștia se bazau pe transportul public sau aveau responsabilități de îngrijire.

Depinde și de sector. Întreprinderile industriale ar putea fi capabile să se echipeze cu tehnologie sporită pentru a oferi lucrătorilor ture mai scurte, dar în sectorul serviciilor poate fi mai complicat. Același lucru este valabil și în industriile în care există un deficit uriaș de personal. De asemenea, este mai probabil ca locurile de muncă care pot utiliza inteligența artificială pentru a face personalul mai productiv să fie, de asemenea, mai susceptibile de a implementa săptămâni de lucru mai scurte pentru același salariu.

Unele organizații, cum ar fi South Cambridgeshire Council din Regatul Unit, au păstrat săptămâna de lucru mai scurtă în urma testelor, deoarece consideră că aceasta le face mai atractive pentru potențialii angajați – ele spun că nu pot concura doar pe baza salariilor.

Politica națională poate juca un rol important și în tranziția la o săptămână de lucru de patru zile. În cazul Islandei, 86% din forța de muncă a țării lucrează acum mai puține ore sau are opțiunea de a face acest lucru, deoarece sindicatele au renegociat programul de lucru după încheierea proceselor în 2021.

Cine decide ce zi își ia liber un lucrător și ce se întâmplă dacă toată lumea vrea vineri?

În Franța, s-a sugerat că o săptămână de lucru mai scurtă ar putea contribui la adoptarea unei reforme neplăcute a sistemului de pensii pentru a reduce datoria națională. Ar putea francezii să fie încurajați să lucreze până la o vârstă înaintată dacă ar avea o săptămână de lucru mai scurtă?, se întreabă publicația citată.

În Belgia, prima țară din UE care a legiferat dreptul cetățenilor săi de a decide dacă doresc să lucreze o săptămână de patru sau cinci zile cu același salariu, un sondaj a arătat că ideea este cea mai populară în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 20 și 30 de ani (47,8%) și ar putea deveni și mai populară în viitor, dacă întreprinderile pot rezolva problemele administrative complicate.

În esență, este o povară mare, din punct de vedere juridic și administrativ. Cine decide ce zi își ia liber un lucrător și ce se întâmplă dacă toată lumea vrea vineri? Ce se întâmplă dacă o sărbătoare bancară cade într-o zi liberă și cum diferă procesul pentru cadrele cu fracțiune de normă, temporare sau de conducere?

Muncitorii din anii 1800, care lucrau 100 de ore pe săptămână, nu și-ar fi imaginat niciodată că majoritatea angajaților vor lucra acum doar 35-40 de ore, deci schimbările se produc, dar încet. Ceea ce este mai probabil este mai întâi o trecere treptată la alte opțiuni de lucru flexibile – un nou test în Regatul Unit începe în noiembrie, analizând o săptămână de lucru mai scurtă, dar și aranjamente precum nouă zile în două săptămâni sau începerea și plecarea de la serviciu mai devreme sau mai târziu.