Strategii de succes pentru recuperarea sumelor din contractele finanțate public: Ce pot face antreprenorii când beneficiarii refuză plata?

Autor: Av. Dragoș Zamfir, avocat senior coordonator SCA Zamfirescu Racoți Vasile & Partners

Plățile în contractele de lucrări finanțate public reprezintă un subiect principal și de mare interes pentru părțile contractante, în condițiile în care prețul constituie o componentă esențială a contractului de lucrări.

Importanța stabilirii unor clauze adecvate pentru reglementarea eficientă a mecanismului de plată

Analize Economedia

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Topul firmelor italiene în România. Analiză: Principalele motoare ale investițiilor sunt industria auto, electrocasnicele și textilele, orientate către forță de muncă “relativ ieftină”, dar vin din urmă serviciile financiare și IT-ul

Topul celor mai mari companii de pe piața de anvelope din România. Producătorii Michelin, Continental și Pirelli rămân lideri în 2023, dar intră în cursă și cel mai nou jucător din piață: Nokian Tyres

De ce riscă Marcel Ciolacu miliardele europene pentru câțiva oameni legați de funcții

Cum fac față firmele locale din IT, pe o piață lovită de turbulențe: Reduceri de personal, de program și de salarii, tăieri în sectorul de management. Oprean, CEO Arobs: „Nu suntem imuni la turbulențe”

Clasamentul provizoriu al producătorilor de echipamente auto din România: Bosch, Continental și Leoni, cei mai puternici jucători. Firmele de top se confruntă cu probleme, pe fondul turbulențelor din sectorul auto mondial

EXCLUSIV Ciprian Hodja și Victor Moraru rămân șefi interimari la AMEPIP timp de încă 6 luni, până când va fi finalizată selecția noilor șefi „corporatiști” / Jalonul din PNRR va fi în continuare neîndeplinit

ANALIZĂ Economedia. Cei care se întorc: Sute de mii de români s-au reîntors în țară în interval de câțiva ani/ Cifrele și câteva povești: “Nu te obișnuiești. Când ai acasă copiii, părinții, te gândești la casă”

ANALIZĂ Migrația în România: Anul 2022 a fost primul în care în toate județele au venit mai mulți cetățeni decât au plecat/ Populația rezidentă s-a majorat prin masiva imigrare a ucrainenilor și a muncitorilor străini

ANALIZĂ Economedia: Ce condiții trebuie îndeplinite pentru noi scăderi de dobândă / Semnalele transmise de Isărescu și oficialii BNR și unde ar putea să se așeze dobânzile

ANALIZĂ Economedia: Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de 168 miliarde de lei în acest an / Până la final de an va mai împrumuta jumătate pe atât

ANALIZĂ. România, campioană în UE la rata medie anuală de creștere a salariilor minime în interval de 10 ani/ Țara noastră rămâne însă la coada plutonului cu valoarea acestor venituri

ANALIZĂ China, marele susținător al mașinăriei de război rusești / Europa încă exportă bunuri și componente „pe ascuns” către Rusia, în beneficiul lui Putin

ANALIZĂ Economedia: Cine a îndatorat România? Cum a ajuns țara noastră să împrumute o sumă record pentru acoperirea necesităților bugetare

ANALIZĂ Economedia. IT-iștii nu mai sunt vânați de angajatori. Candidații pot aștepta chiar și 6 luni până să își găsească un nou loc de muncă și numărul de interviuri prin care trec a crescut semnificativ

EXCLUSIV: Nefuncționarea portalului Registrului Comerțului a blocat circa 25 de milioane de euro în economie. Investițiile autohtone sunt ținute pe loc, iar cele străine sunt blocate, fără să punem la socoteală pierderile de oportunitate

Utilizatorii “luptă” pentru a accesa Registrul Comerțului. Ce spun antreprenorii și consultanții despre noul portal: “Este sub orice critică”/ “E blocat complet”/ E atât de prost încât trebuie regândit” (SONDAJ ECONOMEDIA)

ANALIZĂ Economedia: Jerome Powell, președintele Fed, transmite “Misiune Îndeplinită!”

ANALIZĂ Economedia. România, al 6-lea producător european, importă anual peste 6 litri de vin pe cap de adult

GRAFIC Turiștii români cheltuie în afara țării mult mai mult decât o fac străinii în România. Turismul contribuie cu aproape 20% la deficitul de cont curent al țării

ANALIZĂ Economedia. Cât de rigide sunt cheltuielile statului: Din 10 lei intrați la buget sub formă de venituri fiscale și contribuții de asigurări, mai bine de 8 lei se duc pe salariile din sectorul public, pensii și alte beneficii sociale

ANALIZĂ Economedia: Băncile încă stau pe un munte de bani. Ce se întâmplă cu dobânzile la care se împrumută guvernul Ciolacu

ANALIZĂ. România are puține bazine olimpice funcționale, dar proiecte de 165 de milioane de euro pentru infrastructură de înot. Ce planuri de șantiere are țara cu un campion olimpic la natație care se antrenează iarna într-un “balon”? 

Pofta românilor pentru covrigi a crescut, în contextul unor prețuri din ce în ce mai mari la restaurante. Luca, Petru, Gigi și Matei, primele patru simigerii din țară, au raportat afaceri de aproape 760 milioane lei anul trecut

EXCLUSIV Cum au de suferit oamenii de afaceri din cauza noului portal de la Registrul Comerțului: credite blocate, date publicate la liber / Softul funcționează prost, deși a costat 40 de milioane de euro

EXCLUSIV Economedia. Linia de tren București – Giurgiu, start lansat, dar sub potențial: Traficul este la mai puțin de jumătate din prognoză

ANALIZĂ Economedia: O nouă lună cu împrumuturi la turație maximă pentru Guvernul Ciolacu. La ce nivel au ajuns împrumuturile pentru finanțarea deficitului bugetar și plata datoriei vechi

ANALIZĂ Traficul de pe aeroporturile din România a revenit în prima jumătate a anului la nivelul pre-pandemie. Ce terminale noi au fost inaugurate în 2024? (FOTO)

Pentru a preîntâmpina eventuale dificultăți care ar putea să apară în derularea contractelor de lucrări finanțate public (și nu numai), părțile contractante ar trebui să instituie un mecanism clar care să reglementeze situația plăților datorate de beneficiar antreprenorului pentru lucrările executate.

Un astfel de mecanism este stabilit de modelele de contract de execuție de lucrări, respectiv de contractul de proiectare şi execuție de lucrări reglementate de HG nr. 1/2018.

Mecanismul menționat prevede, în esență, transmiterea de antreprenor către reprezentantul beneficiarului (numit supervizor sau inginer) a situațiilor de lucrări întocmite de antreprenor. După verificarea situațiilor de lucrări, reprezentantul beneficiarului transmite un certificat de plată în baza căruia antreprenorul va emite către beneficiar o factură în valoarea specificată în certificatul de plată.

Declanșarea litigiului în instanță sau la tribunalul arbitral

În practică, sunt destule situațiile în care beneficiarii, din diverse motive, nu plătesc sumele datorate antreprenorului pentru lucrările executate. În această ipoteză, de cele mai multe ori, părțile ajung la un litigiu (arbitral sau de instanță).

Scopul prezentului articol nu este de a analiza motivele pentru care beneficiarii refuză să plătească sumele solicitate de antreprenori, având în vedere că în multe cazuri sumele menționate sunt unele disputate de părți, iar analiza acestor dispute necesită un amplu studiu separat. Și nici de a prezenta modalitatea în care părțile soluționează disputele apărute între acestea, în condițiile în care în funcție de prevederile contractuale inserate în contractul de lucrări, competența de soluționarea a disputelor poate aparține instanțelor de judecată sau tribunalelor arbitrale. Totodată, părțile pot institui prin contract o procedură prealabilă (precum concilierea) pe care urmează să o parcurgă înainte de a demara litigiul. Și această temă ar necesita o analiză complexă separată, care nu face obiectul prezentului articol.

Prezentul articol vizează o situație mult mai delicată și întâlnită recurent în practică atât în contractele de lucrări finanțate public, dar și în alte tipuri de contracte în care beneficiarul este o autoritate/instituție publică.

Din punct de vedere temporal, analiza noastră vizează ipoteza ulterioară atât refuzului inițial al beneficiarului de a plăti benevol sumele datorate antreprenorului, cât și litigiului de la instanța de judecată sau tribunalul arbitral promovat de către antreprenor ca urmare a refuzului menționat.

Obținerea unei hotărâri favorabile: Ce urmează după refuzul de plată al beneficiarului?

Astfel, în ipoteza în care antreprenorul obține o soluție favorabilă în litigiul promovat împotriva beneficiarului pentru recuperarea sumelor datorate de acesta și beneficiarul refuză în continuare să plătească sumele stabilite de instanța de judecată sau de către tribunalul arbitral, atunci antreprenorul poate pune în executare hotărârea instanței sau tribunalului arbitral.

Trezoreria Statului: Rolul său în blocarea sau facilitarea plăților către antreprenori

Având în vedere că operațiunile de încasări și plăți privind fonduri publice aferente bugetelor de stat și locale se realizează prin Trezorerie, unitățile administrativ-teritoriale fiind titulare de conturi deschise la unitățile teritoriale de Trezorerie, executarea silită a beneficiarilor autorități publice se realizează în cele mai multe cazuri prin instituirea popririi asupra sumelor deținute în conturile de trezorerie ale beneficiarilor.

Însă, ce se întâmplă când, deși se pornește executarea silită și se înființează poprirea asupra conturilor de trezorerie ale beneficiarului instituție publică, sumele datorate antreprenorului tot nu ajung în conturile acestuia?

Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 2336/2011: Instrument sau obstacol în executarea plăților către antreprenori? 

Ordinul menționat instituie procedura de punere în aplicare a titlurilor executorii în baza cărora se solicită înființarea popririi conturilor autorităților și instituțiilor publice deschise la nivelul unităților Trezoreriei Statului.

Procedura instituită de OMFP nr. 2336/2011 prevede mai mulți pași pe care debitorul autoritate publică și Trezoreria, în calitatea sa de terț poprit, trebuie să îi parcurgă în momentul în care primesc o adresă de înființare a popririi de la un executor judecătoresc.

În esență, în urma corespondenței purtate între debitorul autoritate publică și Trezorerie, terțul poprit comunică executorului judecătoresc sumele existente în conturile de trezorerie ale autorității publice care pot fi indisponibilizate și consemnate la dispoziția executorului judecătoresc.

În practică, autoritățile publice, pentru a evita indisponibilizarea și consemnarea la dispoziția executorului judecătoresc a sumelor existente în conturile acestora de trezorerie, interpretează în mod eronat prevederile procedurii instituite de OMFP nr. 2336/2011 și transmit executorului judecătoresc că nu există sume disponibile pentru a fi executate silite.

Practic, într-o astfel de situație Beneficiarul debitor își arogă dreptul de a instrui/stabili  limitele în cuprinsul cărora să se desfășoare propria sa executare silită.

De ce este inacceptabil comportamentul beneficiarilor publici care refuză plata?

În practică, instanțele au amendat constant comportamentul debitorilor autorități publice și Trezoreriei (în calitatea sa de terț poprit) care au refuzat să dea curs adreselor de înființare a popririi transmise de executorul judecătoresc, invocând prevederile OMFP nr. 2336/2011, deși în conturile de trezorerie ale autorităților publice existau sume care să poată fi consemnate la adresa executorului judecătoresc.

Astfel, instanțele au stabilit că simpla corespondența purtată între Trezorerie și debitorul autoritate publică și simpla declarație a debitorului în sensul că nu există sume care să poată fi indisponibilizate nu pot reprezenta o modalitate de îndeplinire a obligațiilor de indisponibilizare și consemnare a sumelor poprite de către executorul judecătoresc și nu pot conduce la scutirea/imposibilitatea terțului de a-și îndeplini obligațiile menționate.

O altă interpretare ar duce la concluzia că ori de câte ori există o executare silită împotriva unei instituții sau autorități publice (precum Beneficiarul în contractele de lucrări finanțate din fonduri publice), creanța creditorului (Antreprenorul în astfel de contracte) nu s-ar putea realiza niciodată întrucât s-ar invoca dispozițiile OMFP 2336/2011.

Totodată, trebuie subliniat că, refuzul Trezoreriei de a da curs adreselor de înființare a popririi cu privire la un debitor autoritate publică prin raportare la invocarea dispozițiilor OMFP 2336/2011 a fost calificat de instanțe drept o încălcare a dreptului la un proces echitabil prevăzut de Convenția Europeană a Dreptului Omului.

Validarea popririi împotriva Trezoreriei: O soluție eficientă pentru recuperarea datoriilor

În situația în care, deși există disponibilități în conturile de trezorerie ale Beneficiarului autoritate publică, totuși Trezoreria refuză să indisponibilizeze și să consemneze la adresa executorului judecătoresc sumele pentru care s-a dispus înființarea popririi, atunci antreprenorul are posibilitatea să formuleze o cerere de validare a poprii în contradictoriu cu Trezoreria și beneficiarul debitor.

În soluționarea cererii de validare poprire instanța de executare urmează să analizeze dacă Trezoreria putea și trebuia să consemneze la adresa executorului judecătoresc sumele pentru care s-a dispus înființarea popririi și dacă invocarea dispozițiilor OMFP 2336/2011 s-a realizat doar în scopul exonerării Trezoreriei de obligațiile pe care aceasta le avea în calitatea sa de terț poprit.

Ce obțin antreprenorii din validarea popririi: Recuperarea rapidă a datoriilor și noi metode de executare

În situația în care instanța admite cererea de validare a popririi împotriva Trezoreriei, principalul efect este reprezentat de faptul că terțul poprit devine, similar unei cesiuni de creanță, debitor al creditorului în favoarea căruia a fost înființată poprirea.

Practic, urmare a admiterii cererii de validare a popririi, Antreprenorul creditor dobândește doi debitori pe care îi poate executa silit pentru recuperarea sumelor datorate de către Beneficiar: debitorul inițial (Beneficiarul) și Trezoreria.

Având în vedere acest aspect, Antreprenorul creditor poate oricând, cu respectarea termenului de prescripție de trei ani, să pună în executare în cadrul unui nou dosar execuțional hotărârea de validare a popririi care reprezintă titlul executoriu al creditorului împotriva terțului poprit (terț poprit devenit debitor față de creditor ca urmare a admiterii cererii de validare poprire).

Prin intermediul acestui mecanism juridic, șansele antreprenorului de a-și recupera efectiv sumele datorate de beneficiar cresc semnificativ, în condițiile în care în cadrul noii executări pornite împotriva Trezoreriei antreprenorul creditor poate utiliza toate formele de executare, inclusiv executarea mobiliară și imobiliară a bunurilor proprii ale Trezoreriei.

Totodată, punerea în executare a hotărârii de validare a popririi împotriva Trezoreriei reprezintă o modalitate de constrângere în plus pentru beneficiarul autoritate publică de a plăti sumele datorate antreprenorului și crește șansele antreprenorului de a recupera efectiv sumele menționate.

Concluzii

Recuperarea eficientă de către antreprenor a sumelor datorate de către beneficiar depinde de clauzele contractuale stabilite prin contractul de lucrări. Însă, și în situația inexistenței unor clauze care să instituie un mecanism clar al plăților datorate de beneficiar, antreprenorul poate apela la remediile puse la dispoziție de legiuitor inclusiv în faza executării silite, pentru a putea recupera rapid și efectiv sumele datorate de către beneficiar.

12 Plantelor Street, District 2, Bucharest RO-023974, Romania

Tel: +40 (21) 311 05 17 / +40 (21) 311 05 18

Fax: +40 (21) 311 05 19

office@zrvp.ro

www.zrvp.ro