Strategii de succes pentru recuperarea sumelor din contractele finanțate public: Ce pot face antreprenorii când beneficiarii refuză plata?

Autor: Av. Dragoș Zamfir, avocat senior coordonator SCA Zamfirescu Racoți Vasile & Partners

Plățile în contractele de lucrări finanțate public reprezintă un subiect principal și de mare interes pentru părțile contractante, în condițiile în care prețul constituie o componentă esențială a contractului de lucrări.

Importanța stabilirii unor clauze adecvate pentru reglementarea eficientă a mecanismului de plată

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Pentru a preîntâmpina eventuale dificultăți care ar putea să apară în derularea contractelor de lucrări finanțate public (și nu numai), părțile contractante ar trebui să instituie un mecanism clar care să reglementeze situația plăților datorate de beneficiar antreprenorului pentru lucrările executate.

Un astfel de mecanism este stabilit de modelele de contract de execuție de lucrări, respectiv de contractul de proiectare şi execuție de lucrări reglementate de HG nr. 1/2018.

Mecanismul menționat prevede, în esență, transmiterea de antreprenor către reprezentantul beneficiarului (numit supervizor sau inginer) a situațiilor de lucrări întocmite de antreprenor. După verificarea situațiilor de lucrări, reprezentantul beneficiarului transmite un certificat de plată în baza căruia antreprenorul va emite către beneficiar o factură în valoarea specificată în certificatul de plată.

Declanșarea litigiului în instanță sau la tribunalul arbitral

În practică, sunt destule situațiile în care beneficiarii, din diverse motive, nu plătesc sumele datorate antreprenorului pentru lucrările executate. În această ipoteză, de cele mai multe ori, părțile ajung la un litigiu (arbitral sau de instanță).

Scopul prezentului articol nu este de a analiza motivele pentru care beneficiarii refuză să plătească sumele solicitate de antreprenori, având în vedere că în multe cazuri sumele menționate sunt unele disputate de părți, iar analiza acestor dispute necesită un amplu studiu separat. Și nici de a prezenta modalitatea în care părțile soluționează disputele apărute între acestea, în condițiile în care în funcție de prevederile contractuale inserate în contractul de lucrări, competența de soluționarea a disputelor poate aparține instanțelor de judecată sau tribunalelor arbitrale. Totodată, părțile pot institui prin contract o procedură prealabilă (precum concilierea) pe care urmează să o parcurgă înainte de a demara litigiul. Și această temă ar necesita o analiză complexă separată, care nu face obiectul prezentului articol.

Prezentul articol vizează o situație mult mai delicată și întâlnită recurent în practică atât în contractele de lucrări finanțate public, dar și în alte tipuri de contracte în care beneficiarul este o autoritate/instituție publică.

Din punct de vedere temporal, analiza noastră vizează ipoteza ulterioară atât refuzului inițial al beneficiarului de a plăti benevol sumele datorate antreprenorului, cât și litigiului de la instanța de judecată sau tribunalul arbitral promovat de către antreprenor ca urmare a refuzului menționat.

Obținerea unei hotărâri favorabile: Ce urmează după refuzul de plată al beneficiarului?

Astfel, în ipoteza în care antreprenorul obține o soluție favorabilă în litigiul promovat împotriva beneficiarului pentru recuperarea sumelor datorate de acesta și beneficiarul refuză în continuare să plătească sumele stabilite de instanța de judecată sau de către tribunalul arbitral, atunci antreprenorul poate pune în executare hotărârea instanței sau tribunalului arbitral.

Trezoreria Statului: Rolul său în blocarea sau facilitarea plăților către antreprenori

Având în vedere că operațiunile de încasări și plăți privind fonduri publice aferente bugetelor de stat și locale se realizează prin Trezorerie, unitățile administrativ-teritoriale fiind titulare de conturi deschise la unitățile teritoriale de Trezorerie, executarea silită a beneficiarilor autorități publice se realizează în cele mai multe cazuri prin instituirea popririi asupra sumelor deținute în conturile de trezorerie ale beneficiarilor.

Însă, ce se întâmplă când, deși se pornește executarea silită și se înființează poprirea asupra conturilor de trezorerie ale beneficiarului instituție publică, sumele datorate antreprenorului tot nu ajung în conturile acestuia?

Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 2336/2011: Instrument sau obstacol în executarea plăților către antreprenori? 

Ordinul menționat instituie procedura de punere în aplicare a titlurilor executorii în baza cărora se solicită înființarea popririi conturilor autorităților și instituțiilor publice deschise la nivelul unităților Trezoreriei Statului.

Procedura instituită de OMFP nr. 2336/2011 prevede mai mulți pași pe care debitorul autoritate publică și Trezoreria, în calitatea sa de terț poprit, trebuie să îi parcurgă în momentul în care primesc o adresă de înființare a popririi de la un executor judecătoresc.

În esență, în urma corespondenței purtate între debitorul autoritate publică și Trezorerie, terțul poprit comunică executorului judecătoresc sumele existente în conturile de trezorerie ale autorității publice care pot fi indisponibilizate și consemnate la dispoziția executorului judecătoresc.

În practică, autoritățile publice, pentru a evita indisponibilizarea și consemnarea la dispoziția executorului judecătoresc a sumelor existente în conturile acestora de trezorerie, interpretează în mod eronat prevederile procedurii instituite de OMFP nr. 2336/2011 și transmit executorului judecătoresc că nu există sume disponibile pentru a fi executate silite.

Practic, într-o astfel de situație Beneficiarul debitor își arogă dreptul de a instrui/stabili  limitele în cuprinsul cărora să se desfășoare propria sa executare silită.

De ce este inacceptabil comportamentul beneficiarilor publici care refuză plata?

În practică, instanțele au amendat constant comportamentul debitorilor autorități publice și Trezoreriei (în calitatea sa de terț poprit) care au refuzat să dea curs adreselor de înființare a popririi transmise de executorul judecătoresc, invocând prevederile OMFP nr. 2336/2011, deși în conturile de trezorerie ale autorităților publice existau sume care să poată fi consemnate la adresa executorului judecătoresc.

Astfel, instanțele au stabilit că simpla corespondența purtată între Trezorerie și debitorul autoritate publică și simpla declarație a debitorului în sensul că nu există sume care să poată fi indisponibilizate nu pot reprezenta o modalitate de îndeplinire a obligațiilor de indisponibilizare și consemnare a sumelor poprite de către executorul judecătoresc și nu pot conduce la scutirea/imposibilitatea terțului de a-și îndeplini obligațiile menționate.

O altă interpretare ar duce la concluzia că ori de câte ori există o executare silită împotriva unei instituții sau autorități publice (precum Beneficiarul în contractele de lucrări finanțate din fonduri publice), creanța creditorului (Antreprenorul în astfel de contracte) nu s-ar putea realiza niciodată întrucât s-ar invoca dispozițiile OMFP 2336/2011.

Totodată, trebuie subliniat că, refuzul Trezoreriei de a da curs adreselor de înființare a popririi cu privire la un debitor autoritate publică prin raportare la invocarea dispozițiilor OMFP 2336/2011 a fost calificat de instanțe drept o încălcare a dreptului la un proces echitabil prevăzut de Convenția Europeană a Dreptului Omului.

Validarea popririi împotriva Trezoreriei: O soluție eficientă pentru recuperarea datoriilor

În situația în care, deși există disponibilități în conturile de trezorerie ale Beneficiarului autoritate publică, totuși Trezoreria refuză să indisponibilizeze și să consemneze la adresa executorului judecătoresc sumele pentru care s-a dispus înființarea popririi, atunci antreprenorul are posibilitatea să formuleze o cerere de validare a poprii în contradictoriu cu Trezoreria și beneficiarul debitor.

În soluționarea cererii de validare poprire instanța de executare urmează să analizeze dacă Trezoreria putea și trebuia să consemneze la adresa executorului judecătoresc sumele pentru care s-a dispus înființarea popririi și dacă invocarea dispozițiilor OMFP 2336/2011 s-a realizat doar în scopul exonerării Trezoreriei de obligațiile pe care aceasta le avea în calitatea sa de terț poprit.

Ce obțin antreprenorii din validarea popririi: Recuperarea rapidă a datoriilor și noi metode de executare

În situația în care instanța admite cererea de validare a popririi împotriva Trezoreriei, principalul efect este reprezentat de faptul că terțul poprit devine, similar unei cesiuni de creanță, debitor al creditorului în favoarea căruia a fost înființată poprirea.

Practic, urmare a admiterii cererii de validare a popririi, Antreprenorul creditor dobândește doi debitori pe care îi poate executa silit pentru recuperarea sumelor datorate de către Beneficiar: debitorul inițial (Beneficiarul) și Trezoreria.

Având în vedere acest aspect, Antreprenorul creditor poate oricând, cu respectarea termenului de prescripție de trei ani, să pună în executare în cadrul unui nou dosar execuțional hotărârea de validare a popririi care reprezintă titlul executoriu al creditorului împotriva terțului poprit (terț poprit devenit debitor față de creditor ca urmare a admiterii cererii de validare poprire).

Prin intermediul acestui mecanism juridic, șansele antreprenorului de a-și recupera efectiv sumele datorate de beneficiar cresc semnificativ, în condițiile în care în cadrul noii executări pornite împotriva Trezoreriei antreprenorul creditor poate utiliza toate formele de executare, inclusiv executarea mobiliară și imobiliară a bunurilor proprii ale Trezoreriei.

Totodată, punerea în executare a hotărârii de validare a popririi împotriva Trezoreriei reprezintă o modalitate de constrângere în plus pentru beneficiarul autoritate publică de a plăti sumele datorate antreprenorului și crește șansele antreprenorului de a recupera efectiv sumele menționate.

Concluzii

Recuperarea eficientă de către antreprenor a sumelor datorate de către beneficiar depinde de clauzele contractuale stabilite prin contractul de lucrări. Însă, și în situația inexistenței unor clauze care să instituie un mecanism clar al plăților datorate de beneficiar, antreprenorul poate apela la remediile puse la dispoziție de legiuitor inclusiv în faza executării silite, pentru a putea recupera rapid și efectiv sumele datorate de către beneficiar.

12 Plantelor Street, District 2, Bucharest RO-023974, Romania

Tel: +40 (21) 311 05 17 / +40 (21) 311 05 18

Fax: +40 (21) 311 05 19

office@zrvp.ro

www.zrvp.ro