Foto: Calea Europeană
USR a depus marți primele proiecte din pachetul legislativ pentru reforma administrativ-teritorială a României, potrivit unui comunicat. Măsurile propuse includ reducerea numărului de județe și de localități, dar și reorganizarea Bucureștiului, astfel încât să rezulte un stat mai mic, cu mai puține instituții, în care banul public se cheltuie cumpătat.
Proiectele au fost depuse de parlamentarii Alin Apostol, Narcis Mircescu și Teodor Lazăr.
Necesitatea de a reduce numărul de unități administrativ-teritoriale rezultă și din realitatea că 9 din 10 localități din România sunt falimentare în primul rând pentru că sunt prea mici. România are nevoie de structuri care să o dezvolte, nu de unele care doar să toace banii în beneficiul clientelei de partid, arată USR.
„Dacă reușim să facem reorganizarea administrativ-teritorială propusă de USR, putem economisi aproximativ 17 miliarde de lei anual. Adică am avea bani să facem cinci-șase spitale regionale sau circa 2.000 de km de autostradă în fiecare an! Reorganizarea teritorială va aduce servicii de calitate în comunitate, mai mulți bani de investiții, mai mulți bani europeni și lucrări publice făcute cu cap, nu de genul terenurilor de fotbal în pantă. Cred că după 35 de ani în care s-a amânat acest proces, doar pentru interese electorale meschine, a venit timpul ca românii să aleagă o Românie de secol XXI și nu una organizată după anul 1968”, declară deputatul USR Alin Apostol.
Proiectul de lege pentru reorganizarea administrativ-teritorială a României prevede organizarea țării în opt județe, corespunzând regiunilor de dezvoltare constituite încă din 2004: Nord-Est (Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava, Vaslui), Sud-Est (Brăila, Buzău, Constanța, Galați, Tulcea, Vrancea), Sud-Muntenia (Argeș, Călărași, Dâmbovița, Ialomița, Prahova, Teleorman), Sud-Vest Oltenia (Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt, Vâlcea), Vest (Arad, Caraș-Severin, Hunedoara, Timiș), Nord-Vest (Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș, Satu Mare, Sălaj), Centru (Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș, Sibiu) și București-Ilfov (Municipiul București și Ilfov).
Orașele nu vor putea avea mai puțin de 20.000 de locuitori, iar comunele, nu mai puțin de 3.000 de locuitori, potrivit proiectelor USR.
La rândul său, Bucureștiul nu va mai avea sectoare, ci subdiviziuni numite districte. Astfel, Capitala va avea o singură primărie și mai multe structuri teritoriale care să implementeze și să urmărească strategia de dezvoltare unitară, așa cum se întâmplă în multe orașe europene.
„«Bătălia» de la planșeul Unirii ne-a arătat cât de anacronică este administrația Bucureștiului, cu șapte primării care se calcă pe picioare. Asta, după ce, ani de zile, primarul PSD Robert Negoiță a dat autorizații de construire de cartiere în câmp, fără să prevadă drumuri, grădinițe sau școli. Avem nevoie de o viziune unică asupra dezvoltării Bucureștiului, de o administrație care să privească în ansamblu problemele generate de fiecare decizie”, adaugă deputatul USR Alin Apostol.
Numărul localităților sau al districtelor, forma lor de organizare și alte detalii vor fi stabilite prin Strategia de Reorganizare Teritorială, care va fi elaborată de către Comisia Națională de Reorganizare Teritorială și care va fi adoptată de către Guvern și Parlament.
Celelalte proiecte USR, inițiate de deputații Alin Apostol și Teodor Lazăr, prevăd:
– Reorganizarea ordonatorilor secundari și terțiari de credite cu un număr mai mic de 25 de angajați în direcții în subordinea ordonatorilor principali de credite. România are un număr excesiv de ordonatori de credite, peste 14.000.
– Creșterea cu puncte procentuale a impozitului pe venit alocat localităților care se comasează voluntar. Proiectul este menit să încurajeze localitățile din România să fuzioneze din proprie inițiativă, primind drept răsplată un buget local mai mare. Această creștere a bugetului local a viitoarelor localități comasate este gândită pe o perioadă de 10 ani, în două trepte, respectiv primii 5 și următorii 5 ani. Modalitatea prin care localitățile se pot comasa în mod voluntar este aceea a referendumului local.
– Feedback de la cetățeni pentru activitatea instituțiilor publice, pe modelul feedback-ului de la pacienții din spitale. Cetățenilor le vor fi puse la dispoziție mijloace electronice să-și exprime opinia cu privire la interacțiunea pe care au avut-o cu instituția publică. Toate instituțiile vor fi obligate să afișeze pe pagina proprie de internet, în scopul creșterii transparenței instituționale, feedback-ul pe care l-au primit.
– Model unitar de afișare a informațiilor de interes public pe site-urile autorităților și instituțiilor publice. Proiectul vizează creșterea transparenței instituționale, astfel încât informațiile publice să fie mult mai ușor accesibile cetățenilor, prin intermediul unui buton dedicat transparenței. Pe unele site-uri de instituții sau autorități publice, deși există informații publice, este foarte greu ca acestea să fie accesate.
– Ședințele consiliilor locale să fie filmate și distribuite pe rețelele sociale. Dezbaterile asupra hotărârilor locale trebuie să fie publice și accesibile tuturor cetățenilor, astfel încât aceștia să fie în permanență informați de activitatea autorităților publice locale, chiar și atunci când nu pot participa fizic la ședințele organizate de primării.
– Pontaj electronic pentru angajații din instituțiile publice. Plecând de la practica din mediul privat, proiectul vizează digitalizarea pontajului din instituțiile publice, astfel încât evidența angajaților să poată fi făcută mult mai ușor, iar datele să aibă un plus de credibilitate.
