Cu cât premiază România ineficiența. Studiu de caz: ANRE, agenția supradimensionată care a ratat liberalizarea pieței de energie. Comparație cu UE

Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), instituția care arbitrează piața energiei din România, are una din cele mai stufoase organigrame dintre autoritățile omonime din Uniunea Europeană. Conducerea este remunerată cu salarii uriașe, șeful ANRE încasând lunar 42 de salarii minime, în 2020. Cu toate acestea, instituția a eșuat în a informa și a convinge consumatorii români să treacă la piața liberă și să beneficieze de prețuri mai mici, atât la gaze, cât și la energie electrică.

România a amânat ani buni liberalizarea pieței de energie și a decis în schimb să ofere un preț subvenționat sau plafonat de către stat la energie electrică și gaze naturale. Cu toate acestea, forțată de către Directivele europene a căror aplicare nu mai putea fi amânată, țara noastră a implementat într-un final liberalizarea.

De la 1 iulie 2020 a avut loc liberalizarea pieței de gaze naturale, iar de la 1 ianuarie 2021 a demarat procesul de liberalizare a pieței de energie electrică. Pe scurt, statul nu mai oferă un preț reglementat, în general mai mic, la energie. Așadar, fiecare consumator trebuie să caute o ofertă avantajoasă pentru sine. El trebuie să compare ofertele furnizorilor, dar și mai multe oferte ale aceluiași furnizor, astfel încât să aleagă fie un preț mai mic, fie alte condiții contractuale mai avantajoase pentru nevoile sale.

Recomandări Video

Articolul continuă mai jos

„România dezvoltată cu 90 miliarde euro de la UE. Ce urmează?”

2:04:19

Conferința Economedia: A.I. PLAY în business și administrație – Panel 2

1:18:45

Conferința Economedia: A.I. PLAY în business și administrație – Panel 1

1:41:24

Mateusz Majewski, UiPath, la conferința Economedia A.I. PLAY în business și administrație

2:50

Elisabeta Moraru, Google România, la conferința Economedia A.I. PLAY în business și administrație

1:11

Cu toate acestea, deși se știa de ani buni că România trebuie să implementeze liberalizarea pieței, ANRE a eșuat în a face eficient acest lucru. În iunie 2020, cu câteva zile înainte de liberalizarea pieței de gaze, un studiu de piață realizat de INSCOP Research arăta că mai bine de jumătate dintre români nu au auzit de acest proces. Situația s-a repetat și în decembrie 2020, odată cu liberalizarea pieței de energie electrică. Un studiu derulat atunci de Asociația Energia Inteligentă arăta că 93,87% din consumatori nu știu că se liberalizează piața.

Câți oameni a convins ANRE să își caute furnizor mai bun

Doar 30% din consumatorii casnici și-au ales un furnizor pe piața liberă, până în prezent, arată cea mai recentă statistică privind liberalizarea pieței de gaze naturale, publicată de ANRE la data de 28 februarie 2021. Asta înseamnă că 70% nu aveau încheiate contracte de furnizare a gazelor naturale în regim concurenţial.

În plus, o parte din consumatori se aflau deja pe piața liberă la momentul liberalizării, la 1 iulie 2020. Totuși, de atunci, din cei care aveau contract reglementat, doar 17,8% au fost convinși de campania ANRE de liberalizare și s-au mutat pe piața liberă. Adică circa 82% din clienții casnici la care furnizarea gazelor naturale se desfășura în regim reglement la 30 iunie 2020 nu și-au ales un furnizor. Asta deși Consiliul Concurenței a subliniat faptul că cei care folosesc gaze pentru încălzire ar putea plăti facturi mai mici cu sume cuprinse între 60 și 150 lei/lună de iarnă în situația în care schimbă contractul sau furnizorul. Pe piața de gaze există 3,94 milioane de consumatori casnici.

În ceea ce privește energia electrică, procesul de liberalizare a atras doar 5,4% din totalul clienților care aveau preț reglementat la 30 octombrie 2020, în perioada 30 octombrie–15 februarie 2021, conform economica.net. În acest moment, doar 3,2 milioane de consumatori casnici alimentați cu energie electrică au contracte concurențiale, dintr-un total de 8,9 milioane de clienți.

ANRE, organigramă mai stufoasă decât cei mai mulți omologi

ANRE are în acest moment 319 angajați, conform unui răspuns transmis Economedia. Numărul a crescut de-a lungul timpului: în anul 2017, ANRE avea 283 de angajaţi, iar în martie 2018 instituția avea 294 de angajaţi.

Comparativ cu alte instituții similare din Uniunea Europeană, ANRE are un număr ridicat de angajați, mai ales dacă ținem cont și de faptul că unele autorități omonime din statele membre au domenii mai largi de competență, pe lângă energie, precum apă, concurență, telecomunicații și altele.

Economedia a făcut o trecere în revistă a numărului de angajați din principalele agenții europene din statele membre cu competențe similare cu ale ANRE, pe baza informațiilor de pe site-urile proprii, a rapoartelor anuale și a datelor de pe LinkedIn.

Germania are o cea mai stufoasă instituție de reglementare dintre toate celelalte state membre UE, însă ea include, pe lângă electricitate și gaz, și piețe precum telecomunicații, poștă și căi ferate. În Spania și Olanda sunt circa 500 de angajați, însă aceste autorități supraveghează „piețe și competiție” și „consumatori și piețe”, deci au un spectru mai larg de activitate.

Doar în Polonia, instituția care reglementează piața de energie are un număr de angajați similar cu cel din țara noastră (322).

Instituțiile însărcinate cu reglementarea și/sau supravegherea pieței de energie (și nu numai) din UE și numărul de angajați:

Salariile generoase de la ANRE

ANRE este condusă începând cu noiembrie 2017 de Dumitru Chiriţă (57 de ani), numit președinte de majoritatea PSD din Parlament de la acea vreme, șeful ANRE fiind numit sau schimbat din funcție de Parlament.

Dumitru Chiriță a încasat de la ANRE un salariu anual de 681.156 lei, respectiv de peste 11.500 euro pe lună, conform declarației de avere depuse în anul 2020. Salariul mediu net din România a fost de 3.180 lei în anul 2020, în timp ce salariul minim net a fost 1.346 lei. Asta înseamnă că, lunar, Dumitru Chiriță a încasat aproape 18 salarii medii sau 42 de salarii minime pe țară.

Zoltan Nagy-Bege, vicepreședinte al ANRE, a încasat un salariu anual de 601.026 lei, adică de peste 10.000 de euro lunar, conform declarației de avere depuse în anul 2020.

Mircea Man, celălalt vicepreședinte ANRE, și-a trecut în cea mai recentă declarație de avere doar veniturile încasate drept director ANRE, de 240.710 lei pe an, adică de peste 4.000 de euro pe lună. Veniturile din funcția de vicepreședinte sunt probabil similare cu cele ale lui Zoltan Nagy-Bege.

ANRE are planificate pentru acest an cheltuieli totale de 159,38 milioane lei, din care 112,520 milioane lei (70%) sunt doar cheltuieli de personal. Asta în timp ce veniturile totale ale Autorității sunt planificate să se ridice la 149,5 milioane lei. Într-adevăr, ANRE este o instituție finanţată integral din venituri proprii, însă printre aceste venituri proprii se regăsesc și diverse taxe din facturile la energie plătite de toți consumatorii.

Veniturile și cheltuielile de personal ale ANRE: