Cu cât premiază România ineficiența. Studiu de caz: ANRE, agenția supradimensionată care a ratat liberalizarea pieței de energie. Comparație cu UE

Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), instituția care arbitrează piața energiei din România, are una din cele mai stufoase organigrame dintre autoritățile omonime din Uniunea Europeană. Conducerea este remunerată cu salarii uriașe, șeful ANRE încasând lunar 42 de salarii minime, în 2020. Cu toate acestea, instituția a eșuat în a informa și a convinge consumatorii români să treacă la piața liberă și să beneficieze de prețuri mai mici, atât la gaze, cât și la energie electrică.

România a amânat ani buni liberalizarea pieței de energie și a decis în schimb să ofere un preț subvenționat sau plafonat de către stat la energie electrică și gaze naturale. Cu toate acestea, forțată de către Directivele europene a căror aplicare nu mai putea fi amânată, țara noastră a implementat într-un final liberalizarea.

De la 1 iulie 2020 a avut loc liberalizarea pieței de gaze naturale, iar de la 1 ianuarie 2021 a demarat procesul de liberalizare a pieței de energie electrică. Pe scurt, statul nu mai oferă un preț reglementat, în general mai mic, la energie. Așadar, fiecare consumator trebuie să caute o ofertă avantajoasă pentru sine. El trebuie să compare ofertele furnizorilor, dar și mai multe oferte ale aceluiași furnizor, astfel încât să aleagă fie un preț mai mic, fie alte condiții contractuale mai avantajoase pentru nevoile sale.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Cu toate acestea, deși se știa de ani buni că România trebuie să implementeze liberalizarea pieței, ANRE a eșuat în a face eficient acest lucru. În iunie 2020, cu câteva zile înainte de liberalizarea pieței de gaze, un studiu de piață realizat de INSCOP Research arăta că mai bine de jumătate dintre români nu au auzit de acest proces. Situația s-a repetat și în decembrie 2020, odată cu liberalizarea pieței de energie electrică. Un studiu derulat atunci de Asociația Energia Inteligentă arăta că 93,87% din consumatori nu știu că se liberalizează piața.

Câți oameni a convins ANRE să își caute furnizor mai bun

Doar 30% din consumatorii casnici și-au ales un furnizor pe piața liberă, până în prezent, arată cea mai recentă statistică privind liberalizarea pieței de gaze naturale, publicată de ANRE la data de 28 februarie 2021. Asta înseamnă că 70% nu aveau încheiate contracte de furnizare a gazelor naturale în regim concurenţial.

În plus, o parte din consumatori se aflau deja pe piața liberă la momentul liberalizării, la 1 iulie 2020. Totuși, de atunci, din cei care aveau contract reglementat, doar 17,8% au fost convinși de campania ANRE de liberalizare și s-au mutat pe piața liberă. Adică circa 82% din clienții casnici la care furnizarea gazelor naturale se desfășura în regim reglement la 30 iunie 2020 nu și-au ales un furnizor. Asta deși Consiliul Concurenței a subliniat faptul că cei care folosesc gaze pentru încălzire ar putea plăti facturi mai mici cu sume cuprinse între 60 și 150 lei/lună de iarnă în situația în care schimbă contractul sau furnizorul. Pe piața de gaze există 3,94 milioane de consumatori casnici.

În ceea ce privește energia electrică, procesul de liberalizare a atras doar 5,4% din totalul clienților care aveau preț reglementat la 30 octombrie 2020, în perioada 30 octombrie–15 februarie 2021, conform economica.net. În acest moment, doar 3,2 milioane de consumatori casnici alimentați cu energie electrică au contracte concurențiale, dintr-un total de 8,9 milioane de clienți.

ANRE, organigramă mai stufoasă decât cei mai mulți omologi

ANRE are în acest moment 319 angajați, conform unui răspuns transmis Economedia. Numărul a crescut de-a lungul timpului: în anul 2017, ANRE avea 283 de angajaţi, iar în martie 2018 instituția avea 294 de angajaţi.

Comparativ cu alte instituții similare din Uniunea Europeană, ANRE are un număr ridicat de angajați, mai ales dacă ținem cont și de faptul că unele autorități omonime din statele membre au domenii mai largi de competență, pe lângă energie, precum apă, concurență, telecomunicații și altele.

Economedia a făcut o trecere în revistă a numărului de angajați din principalele agenții europene din statele membre cu competențe similare cu ale ANRE, pe baza informațiilor de pe site-urile proprii, a rapoartelor anuale și a datelor de pe LinkedIn.

Germania are o cea mai stufoasă instituție de reglementare dintre toate celelalte state membre UE, însă ea include, pe lângă electricitate și gaz, și piețe precum telecomunicații, poștă și căi ferate. În Spania și Olanda sunt circa 500 de angajați, însă aceste autorități supraveghează „piețe și competiție” și „consumatori și piețe”, deci au un spectru mai larg de activitate.

Doar în Polonia, instituția care reglementează piața de energie are un număr de angajați similar cu cel din țara noastră (322).

Instituțiile însărcinate cu reglementarea și/sau supravegherea pieței de energie (și nu numai) din UE și numărul de angajați:

Salariile generoase de la ANRE

ANRE este condusă începând cu noiembrie 2017 de Dumitru Chiriţă (57 de ani), numit președinte de majoritatea PSD din Parlament de la acea vreme, șeful ANRE fiind numit sau schimbat din funcție de Parlament.

Dumitru Chiriță a încasat de la ANRE un salariu anual de 681.156 lei, respectiv de peste 11.500 euro pe lună, conform declarației de avere depuse în anul 2020. Salariul mediu net din România a fost de 3.180 lei în anul 2020, în timp ce salariul minim net a fost 1.346 lei. Asta înseamnă că, lunar, Dumitru Chiriță a încasat aproape 18 salarii medii sau 42 de salarii minime pe țară.

Zoltan Nagy-Bege, vicepreședinte al ANRE, a încasat un salariu anual de 601.026 lei, adică de peste 10.000 de euro lunar, conform declarației de avere depuse în anul 2020.

Mircea Man, celălalt vicepreședinte ANRE, și-a trecut în cea mai recentă declarație de avere doar veniturile încasate drept director ANRE, de 240.710 lei pe an, adică de peste 4.000 de euro pe lună. Veniturile din funcția de vicepreședinte sunt probabil similare cu cele ale lui Zoltan Nagy-Bege.

ANRE are planificate pentru acest an cheltuieli totale de 159,38 milioane lei, din care 112,520 milioane lei (70%) sunt doar cheltuieli de personal. Asta în timp ce veniturile totale ale Autorității sunt planificate să se ridice la 149,5 milioane lei. Într-adevăr, ANRE este o instituție finanţată integral din venituri proprii, însă printre aceste venituri proprii se regăsesc și diverse taxe din facturile la energie plătite de toți consumatorii.

Veniturile și cheltuielile de personal ale ANRE: