Sursa foto: European Council
Cancelarul Olaf Scholz l-a demis pe ministrul de finanțe Christian Lindner, scrie presa germană. Țara intră astfel într-o criză politică „în cel mai rău moment”, ţinând cont de dificultăţile economice cu care se confruntă şi de incertitudinile pe plan geopolitic.
„Coaliția semafor” din Germania este astfel pe cale să se încheie. Seara, liderii coaliției s-au întâlnit la Cancelarie. Lindner, liderul FDP, i-ar fi propus lui Scholz organizarea de noi alegeri la începutul anului 2025. Cancelarul a decis însă să îl demită pe ministrul de finanțe.
Criza politică din Germania vine acum pe fondul unor probleme majore cu care se confruntă economia Germaniei, care a încetinit puternic.
Problemele economiei Germaniei
Ceea ce se întâmplă acum în Germania este „fără precedent” și „de o cu totul altă magnitudine”, spune Rüter, șeful AlixPartners pe țară, scria recent Financial Times, într-o amplă analiză despre economia Germaniei.
Sectorul automobilelor, industria chimică și sectorul ingineriei din Republica Federală sunt toate în criză în același timp. Firma lui Rüter este atât de copleșită de cereri de restructurare încât refuză potențiali clienți.
În ultimii trei ani, cea mai mare economie a Europei s-a afundat încet, dar constant în criză. Țara nu a înregistrat nicio creștere trimestrială semnificativă a PIB-ului real de la sfârșitul anului 2021, iar PIB-ul anual este pe cale să scadă pentru al doilea an consecutiv. Producția industrială, excluzând construcțiile, a atins un nivel maxim în 2017 și a scăzut cu 16% de atunci. Conform celor mai recente date disponibile, investițiile corporative au scăzut în 12 din ultimele 20 de trimestre și se află acum la un nivel care nu a mai fost atins în timpul șocului inițial al pandemiei. De asemenea, investițiile străine directe au scăzut brusc.
Luminița de la capătul tunelului este greu de detectat. În ultimele sale previziuni, FMI afirmă că PIB-ul german va crește cu doar 0,8% anul viitor. Dintre cele mai mari și mai bogate economii ale lumii, doar Italia se așteaptă să crească la fel de lent.
În industria prelucrătoare, unde Germania este puterea tradițională a Europei, situația pare deosebit de sumbră. Pentru prima dată în istoria sa, Volkswagen a avertizat cu privire la închiderea unor fabrici pe teren propriu. Thyssenkrupp, cu o vechime de 212 ani, cândva un simbol al puterii industriale germane, este împotmolită într-o luptă în sala de consiliu cu privire la viitorul unității sale siderurgice, mii de locuri de muncă fiind în pericol. Producătorul de anvelope Continental încearcă să se debaraseze de afacerea sa din sectorul auto, în valoare de 20 de miliarde de euro. În septembrie, șantierul naval de familie Meyer Werft, vechi de 225 de ani, a evitat la limită falimentul cu ajutorul unui ajutor guvernamental de 400 de milioane de euro.
Robin Winkler, economistul șef al Deutsche Bank pentru Germania, cataloghează scăderea producției industriale drept „cea mai pronunțată recesiune” din istoria postbelică a Germaniei. El este departe de a fi singurul. „Modelul de afaceri al Germaniei este în mare pericol – nu cândva în viitor, ci aici și acum”, a avertizat în septembrie Siegfried Russwurm, președintele Federației Industriei Germane (BDI). O cincime din producția industrială rămasă în Germania ar putea dispărea până în 2030, a spus el. „Deindustrializarea este un risc real”.
Economiștii și liderii de afaceri pun dificultățile economice ale Germaniei pe seama costurilor ridicate ale energiei, a impozitelor mari pe profit și a costurilor ridicate ale forței de muncă, precum și a ceea ce ei descriu drept birocrație excesivă. Aceste probleme au fost agravate de un deficit de lucrători calificați și de starea gravă a infrastructurii țării, după decenii de investiții insuficiente. Între timp, conform agenției de statistică a țării, consumatorii germani nervoși economisesc în prezent 11,1% din venitul lor, de două ori mai mult decât cei din SUA – încetinind astfel și mai mult economia.
Analiza integrală, AICI.
