sursa foto: INQUAM Photos / Ovidiu Dumitru Matiu
„Spiritul românesc tradițional” se va reface, inclusiv economic, sub faldurile „steagului Adevărului, al Iubirii, al Trezirii conștiinței Binelui și frumosului”. Dacă vi se pare că fraza face parte din vreun discurs de coach mistic, vă dezamăgim: e o idee extrasă din programul de președinte al candidatului plasat pe primul loc în primul tur al alegerilor prezidențiale din România. Economedia face o trecere în revistă a programului propus de Georgescu și intitulat, salvator, „HRANĂ, APĂ, ENERGIE” (cu caps lock). Candidatul pro-rus, antisemit, cu discurs legionar, anti-Occident și anti-știință Călin Georgescu prezintă în programul său o serie de soluții pentru „salvarea” economiei țării și propune, printre altele, bănci populare, cooperative, întreprinderi cu lucrători proprietari și… „reinstaurarea cultului muncii din plăcere”. Într-o economie dominată de relații comerciale și interconexiune, de preocupări legate de progresul tehnologic și războaie economice între mari puteri, programul lui Georgescu face constant referire la un „modelul suveranist-distributist”. În programul cu care acesta candidează la președinția țării, propuneri legate de economie, fiscalitate și piață se amestecă cu „duhul iubirii”, energii, chemări, sfinți și eroi. De altfel, Georgescu le propune alegătorilor „Restaurarea viziunii creștine în economie”.
Am încercat să căutăm un „fir roșu” pe linie economică, dar am găsit o serie de promisiuni pe care cu greu le-am putea califica altfel decât contradictorii: într-o țară condusă de Georgescu, nu vom avea de-a face cu un stat-dădacă, dar statul trebuie implicat (cu participarea de minimum 51% în tot ceea ce înseamnă exploatări de resurse naturale); suntem în criză energetică din cauza adoptării „fără discernământ a politicilor „verzi”, dictate de oligarhia globalistă”, despre care ar trebui să înțelegem că nu sunt bune, dar ni se promite, pe de altă parte, eliminarea „industriilor poluante şi ineficiente” și vrem hrană curată și „apă cristalină” (deci „verdele” ar fi, totuși, bun). Vestul e când bun, când rău: „oligarhia globalistă” e pe de-o parte înfierată, dar fondurile UE sunt bune (direcționate către „micul proprietar”). Georgescu se dezice de modelul socialist într-o parte a programului, dar vorbește constant de bănci populare și cooperative, modele propuse tocmai ca alternative la capitalismul industrial.
Mai este important de precizat că Georgescu propune adesea măsuri, precum unele ce țin de politica fiscală, care țin de atribuțiile Executivului, nu de cele ale președintelui, în contextul în care, cel puțin oficial, momentan, nu are niciun partid în spate care să își asume acest program ca un program de guvernare.
Redăm, în continuare, aspectele economice din programul lansat de candidatul Călin Georgescu.
Georgescu propune, pe scurt:
- Predictibilitatea actului fiscal – pentru un mediu de afaceri și o economie echilibrată.
- Cotă unică de 10% – pentru o stabilitate economică eficientă pe termen lung.
- Stimularea agonisirii averii – pentru evitarea consumul inutil.
- Impozitarea cu 2% la mai mult de 1 milion € cifră de afaceri – pentru ca impozitarea să fie coerentă și viabilă în vederea încasării.
- Asocierea liberă a proprietarilor agricoli în cooperative și facilități fiscale oferite de stat producătorilor – pentru o agricultură care se poate moderniza și dezvolta rapid.
- Piețe de desfacere, centre de colectare și industrii de prelucrare și conserve – pentru valorificarea potențialul producătorilor autohtoni.
- Redirecționarea fondurilor UE către micul proprietar – pentru o dezvoltare coerentă începând de la sursă.
„Prin acest program se ridică un steag – Steagul Adevărului, al Iubirii, al Trezirii conșiinței Binelui și frumosului în noi toți! Sub faldurile lui se va reface (inclusiv economic) spiritul românesc tradițional.
Este nevoie să aducem țara la nivelul unei chemări printr-un program măreț, care să descătușeze energiile, entuziasmul și încrederea întregii națiuni”, anunță Georgescu.
Religia și misticismul sunt legate în acest program de economie. Georgescu le propune alegătorilor „Restaurarea viziunii creștine în economie. Partea economică nu poate fi separată de partea socială. În esența sa, Programul „Hrană, Apă, Energie” este creștinism aplicat în economia reală. O triadă ce reflectă armonia dintre Dumnezeu, Om și Natură”, spune candidatul, fără vreun fundament științific legat de economia reală.
Programul acestuia susține că România dispune încă de avantaje competitive reale, care vor fi puse în valoare „de măsuri și de direcții de acțiune precise”. Acestea vor viza, printre altele „întărirea și garantarea regimului proprietății”, „capitalizarea micului producător și susținerea piețelor locale”, „încurajarea vocației și a creativității prin susținerea inițiativelor antreprenoriale”, întărirea clasei de mijloc, „încurajarea și sprijinirea unor noi forme de proprietate productivă și a formulelor asociative ”la firul ierbii”, motorul creării de locuri de muncă stabile, sigure și corect remunerate”, producția de hrană curată, integrală. Acesta susține și „renașterea micilor comunități sustenabile prin reînvierea spiritului de încredere reciprocă, conlucrare și dăruire”.
Alte idei din program includ „producția de energie ieftină și abundentă, mai ales neconvențională”, „stabilitatea actului fiscal, taxe și impozite mici”, „siguranța și stabilitatea monedei naționale”, „dezvoltare economică prin buna guvernanță, nu prin privatizare”.
Capitolul „MĂSURI ȘI DIRECȚII DE ACȚIUNE PRECISE”
• Identificarea nișei României în competiția mondială a secolului XXI și reconstruirea țării pe baza acestei premise fundamentale.
• Regândirea strategică a tuturor activităților economice, reindustrializarea țării pe baza tehnologiilor nepoluante și a principiilor economiei suveranist-distributiste.
• Reprofesionalizarea țării de la bază, reorganizarea școlilor de meserii.
• Crearea de locuri de muncă sigure și bine plătite.
• Reinstaurarea cultului muncii din plăcere.
• Implementarea unei strategii de lungă durată pentru învățământ, cercetare, inovare și care să fie cuplată cu o strategie demografică, spre a asigura dăinuirea neamului, în veșnicie.
• Obținerea recunoașterii și a respectului internațional (și) prin organizarea la București a dezbaterilor despre marile teme internaționale (cum ar fi energia sau resursele) și prin atragerea instituțiilor internaționale implicate să aibă sedii în România.
• Apa, solul și albinele. Susținerea apiculturii responsabile și a agriculturii ecologice cu mijloace materiale și cu o legislație adecvată.
• Încurajarea, dezvoltarea și susținerea comunităților de țărani producători ecologici, care respectă valorile pământului și ale apei, proprietari de pământ.
• Cunoașterea și punerea în practică a proiectelor valoroase pentru România, în primul rând a celor care privesc nevoile noastre esențiale: hrană curată, apă cristalină, energie ieftină și abundentă, produsă, pe cât se poate, pe plan local.
Politică de stat: „Democrația economică participativă”
Se propune „un ansamblu de politici publice și măsuri legislative coerent articulate și destinate creării și dezvoltării de bănci populare, cooperative de producție și distribuție, întreprinderi cu lucrători proprietari, producție în parteneriat, cadastru pus la punct”.
Georgescu promite măsuri legislative și fiscale ce vor face tranziția „de la un sistem economic interesat exclusiv de investiții extractive (extragerea până la epuizare a energiilor înmagazinate în sol, subsol, apă, plante, animale şi oameni) către o economie a binelui comun, menită să protejeze natura, să asigure libertatea și să satisfacă nevoile oamenilor, printr-un sistem de producere şi răspândire largă a roadelor muncii”. Pe de o parte el vorbește despre bogatele resurse ale României care trebuie exploatate și critică exploatarea lor de către „străini”, dar apoi include în program măsuri anti-extractive.
Proprietatea mică și mijlocie trebuie încurajată, protejată și susținută în mod prioritar. Georgescu promite că „nu vom avea de-a face cu un stat-dădacă şi care va redistribui egalitarist averea după modelul socialist, ci cu răspândirea largă a formelor asociative de proprietate productivă (asupra pământului, uneltelor, resurselor de educație) și prin accesul facil la capital ieftin”.
„Succesul economic al României suveranist-distributiste” se va baza prioritar pe capitalizarea micului producător, susținerea piețelor locale, încurajarea şi apărarea unor noi forme de proprietate productivă (de exemplu băncile populare, cooperativele), îmbunătățirea guvernanței întreprinderilor, a managementului micro-şi macroeconomic. Se propune și participarea de minimum 51% din partea statului în tot ceea ce înseamnă exploatări de resurse naturale pe teritoriul României.
Programul economic pe:
ENERGIE: Georgescu susține că independența energetică nu înseamnă decuplarea de import, ci că „românii trebuie să aibă în proprietate și în gospodărire sursele proprii de producere a energiei din biomasă/deșeuri, precum și surse regenerabile (eoliană, solară)”. „Corupția și adoptarea fără discernământ a politicilor „verzi”, dictate de oligarhia globalistă, au creat, până în prezent, o situație de criză energetică permanentă în România. Această situație poate fi însă schimbată radical, doar prin implementarea modelului suveranist-distributist, care presupune o economie la dimensiuni umane”, susține Georgescu în program. Asta cu toate că specialiștii pledează constant tocmai pentru politici „verzi” ca unică direcție pentru reducerea efectelor schimbărilor climatice, pe termen lung.
FISCALITATE se va muta de la impozitarea muncii spre taxarea consumului de resurse.
AGRICULTURĂ. Se va crea o rețea de bănci populare şi cooperatiste, uniuni de credit, care va finanța implementarea modelului suveranist-distributist, prioritară fiind susținerea agriculturii ecologice, bazate pe conservarea pământului.
Gospodăria țărănească tradițională şi producția sa agricolă vor fi ajutate de stat prin credite cu dobândă zero, centre de colectare a produselor și piețe de desfacere oferite de stat cu taxe zero.
INDUSTRIE: „Reindustrializarea țării va porni de la parteneriatul sat-oraș şi se va face, în primul rând, după obiectivul agricol urmărit. Vor fi eliminate total industriile poluante şi ineficiente, distrugerea sistematică, pe model colonial, a pământurilor”.
În contrapondere la opiniile vehiculate de Georgescu, vă sintetizăm și câteva reacții din mediul de afaceri la propunerile sale economice și la rezultatele primului tur de alegeri care l-au dat câștigător:
- Concordia: „România a primit 90 de miliarde de euro de la aderarea la UE, iar în lipsa Uniunii, Produsul Intern Brut pe cap de locuitor ar fi fost astăzi cu 60-70% mai mic”/ Dacă alegem un model economic izolaționist și autarhic, când omenirea se pregătește de următoarele mari salturi tehnologice și industriale, atunci ne întoarcem în trecut.
- Radu Burnete, Concordia: „Fără aderarea la UE, veniturile românilor ar fi fost cu 60%-70% mai mici decât sunt acum. Multe afaceri nu ar fi existat”/ „Fără globalizare, fără comerț internațional și fără aceste companii străine România era astăzi o țară mult mai săracă, inclusiv cei care au ajuns să le urască deși lucrează pentru ele. Că ar fi trebuit și noi să ne creăm mai mulți campioni naționali sau că unele lucruri trebuiau făcute altfel asta este altă poveste”.
- Liderii de business din România reuniți în cadrul organizației Romanian Business Leaders afirmă că primul tur al alegerilor prezidențiale de duminică au reprezentat un „duș cu gheață pentru democrație”, iar ei fac apel la un front comun pro euro-atlantic. „Pentru un mediu antreprenorial prosper și pentru o societate în care să vrem să trăim avem nevoie în continuare de o democrație funcțională, de existența unui ecosistem de business ancorat în legislația europeană și în piața unică, de stabilitate fiscală, instituțională și politică”, afirmă Romanian Business Leaders. Mai multe AICI
- Expresii precum „iubirea salvează România”, „România mai poate fi salvată doar de Dumnezeu și Eminescu” sau alte tipuri de mesaje mistice sunt dăunătoare într-un moment în care țara are nevoie de decizii bazate pe muncă, competență și strategii clare, a transmis Asociația Oamenilor de Afaceri din România.
- Christian Năsulea, economist, Universitatea din București: „În puținele momente în care chiar spune ceva, pentru că de obicei doar învârte niște fraze în care îl menționează pe Dumnezeu fără să spună de fapt nimic, minte. Spune ”noi nu mai producem nimic” https://www.facebook.com/watch/?v=570565955623956
Producția industrială a României a crescut în ultimii 30 de ani cu 75% (Sursa: Banca Mondială).In 2023 industria românească a contribuit la PIB cu 306 miliarde de lei (Sursa: INS)”.
Vezi și:
Citește și:
