Sursa foto: Inquam Photos / Octav Ganea
Băncile comerciale active pe piața din România au înregistrat, la nivel cumulat, un surplus de lichiditate de 18,4 miliarde de lei, în medie zilnică, în luna octombrie, o restrângere considerabilă de la 26,9 miliarde de lei în octombrie și 39,5 miliarde de lei în septembrie, potrivit datelor statistice publicate de către Banca Națională a României (BNR). Acest excedent de lichiditate este principala sursă de finanțare a deficitului bugetar, care în acest an se îndreaptă spre 8,5% din PIB, și a agenților economici și gospodăriilor ce formează economia reală.
Acesta este cel mai mic surplus de lichiditate din bănci și economie din decembrie 2022. Cea mai mare valoare a fost înregistrată în luna ianuarie a acestui an, de 60,7 miliarde de lei. Acest așa-numit excedent de lichiditate este plasat zilnic de băncile comerciale la BNR, prin intermediul facilității de depozit a băncii centrale. Deci, în luna noiembrie, băncile au plasat la BNR, în medie, 18,4 miliarde de lei, la o rată medie de dobândă de 5,50%. Totodată, între BNR și bănci nu au fost realizate operațiuni repo bilaterale sau finanțări de o zi prin facilitatea Lombard (pusă la dispoziţie de BNR băncilor care nu găsesc bani în piaţa interbancară şi au deficit la sfârşitul zilei).
- Pe lângă deficitul bugetar, Guvernul României trebuie să refinanțeze datoria care ajunge la scadență, într-un an calendaristic, iar asta înseamnă noi împrumuturi și o nevoie suplimentară de lei și valută. Împreună, deficitul bugetar și sumele ce trebuiesc împrumutate și plătite în contul serviciului datoriei publice (fără dobânzi) alcătuiesc așa-numitul necesar brut de finanțare, prin a cărui finanțare trebuiesc acoperite toate plăților antamate prin bugetul de stat. Acest necesar brut de finanțare a tot crescut în ultimii ani și va crește și mai mult în următorii ani din cauza creșterii stocului de datorie publică.
Scăderea din noiembrie este explicată de împrumuturile în lei în sumă de 4,64 miliarde de lei realizate de Ministerul Finanțelor de la bănci, precum și de intervenția BNR în piața valutară, care, potrivit surselor Economedia, a vândut din rezerva valutară în ultima săptămână din noiembrie astfel încât cursul euro/leu să nu urce peste 5 lei. Presiunea pe deprecierea cursului a venit din piața de obligațiuni, mai precis din vânzările investitorilor străini ce și-au redus expunerea pe România după clasarea pe primul loc în turul întâi a alegerilor prezidențiale a candidatului independent pro-rus și anti-occidental Călin Georgescu.
Această scădere a lichidității din noiembrie s-a văzut în cele două emisiuni eșuate de titluri de stat ale Ministerului de Finanțe din a doua parte a lunii noiembrie, prima în 18 noiembrie și a doua în 25 noiembrie, unde băncile au ofertat mult sub prospectul înaintat de Finanțe. În plus, 25 noiembrie a fost lunea de după primul tur al alegerilor prezidențiale, zi în care volatilitatea din piața secundară de obligațiuni a fost exacerbată de ieșirea pe primul loc a candidatului Călin Georgescu.
Din moment ce BNR a vândut băncilor euro și a cumpărat de la ele lei, pentru a susține cursul, iar băncile au avut un ușor surplus de euro datorat intervenției, Ministerul Finanțelor a împrumutat apoi, pe 27 noiembrie, aproape 350 de milioane de euro de la bănci, prin două emisiuni: una de titluri de stat pe 24 de luni în valoare de 150 de milioane de euro (la care băncile au subscris 177,5 milioane de euro) și una de certificate de trezorerie cu maturitate de 12 luni în valoare de 198,3 milioane de euro (la care băncile au subscris 277,7 milioane de euro, aproape dublu față de prospect).
Acest exces de lichiditate este administrat extrem de atent de bănci și de către BNR în condițiile în care prin el se asigură mare parte din finanțarea internă a deficitului bugetar. Băncile sunt actorii principali când vine vorba de finanțarea găurii din bugetul de stat: sistemul bancar are o pondere de aproape 43% în totalul titlurilor de datorie (lei+euro) emise de Guvern pe piața internă, un nivel foarte ridicat.
Băncile au primit totuși o infuzie de lei pe 25 și 27 noiembrie, zile în care Guvernul a plătit 21,1 miliarde de lei în contul serviciului datoriei publice (plata unor împrumuturi luate în perioada de pandemie 2020-2021 + plata unui împrumut luat de la bănci în luna martie a acestui an, pe doar 6 luni, în valoare de 3,4 miliarde de lei), din care 19 miliarde de lei către investitori din România – mare parte bănci. Pentru asta, conform spuselor ministrului Boloș, Finanțele au folosit din rezerva valutară (bufferul) la dispoziția Ministerului. Conform legislației naționale, Ministerul trebuie să aibă în buffer finanțare pentru 4 luni de cheltuieli.
Creditele de consum își vor tempera creșterea, cel mai probabil, ca urmare a creșterii dobânzilor
Pe partea creditării gospodăriilor, acest exces de lichiditate reprezintă sursa principală pentru creșterea creditelor de consum, care la rândul lor sprijină puternic comerțul și activitatea de business și practic veniturile bugetare ale Guvernului.
Soldul creditelor de consum acordate gospodăriilor s-a majorat cu 10,85 miliarde de lei în ultimul an (octombrie 2024 vs. octombrie 2023), la un total de 79,26 miliarde de lei și cu o rată de creștere anuală de 2 cifre, respectiv de 16%.
Doar în octombrie soldul creditelor de consum acordate gospodăriilor s-a majorat cu 1 miliard de lei, după un plus de 1 miliard de lei în septembrie, 1,3 miliarde în august și 1,9 miliarde de lei în luna iulie. În același timp, în ritm an/an, creditarea pentru locuințe a generat o dinamică nominală și procentuală mult mai modestă, de 3,7 miliarde de lei, respectiv 3,5%.
Acest excedent enorm de lichiditate a permis scăderea dobânzilor în final de an 2023 și început de an 2024, inclusiv pentru creditele de consum. Asta a produs un boom al finanțărilor noi pentru consum, care s-au ridicat la peste 30 de miliarde de lei în primele 9 luni din an.
Dobânzile medii anuale efective (DAE) la creditele de consum noi în lei au crescut însă ușor în ultimele luni, de la 10,2% în iulie la 10,98% în septembrie. La început de 2024, dobânzile la creditele noi de consum erau la 13%. Creșterea dobânzilor (ROBOR pe 3 luni la 5,9% de la 5,5% înainte de alegeri) vor mai tempera cel mai probabil din ritmul de creștere al creditelor de consum.
Pe acest fundal, cifra de afaceri a companiilor din comerțul cu amănuntul înregistra în octombrie 2024 o creștere de 11% față de octombrie 2023. Mărfurile nealimentare înregistrează cel mai mare boom, cu un plus de peste 19% față de octombrie 2023 pentru cifra de afaceri a companiilor de pe acest segment. Acest boom al finanțărilor și al consumului este sprijinit de creșterea venitului disponibil al gospodăriilor.
De cât de bine merge consumul depinde și dinamica veniturilor bugetare și practic nivelul la care se încheie deficitul bugetar în acest an electoral special.
Guvernul va mai face plăți în contul datoriei în valoare de 4,51 miliarde de lei, în final de an, după ce a plătit în noiembrie 21 de miliarde de lei. În octombrie a plătit 17,2 miliarde de lei
Prin împrumuturile regulate pe care le face Guvernul de la bănci, administrația retrage lichiditate din piață. În același timp, când Guvernul face plăți de principal sau dobânzi asociate datoriei publice, administrația injectează lichiditate în piață.
Noiembrie a fost per total a doua cea mai importantă lună din acest an din punctul de vedere al dimensiunii plăților guvernamentale în contul serviciului datoriei publice, după aprilie, când Guvernul a făcut plăți către finanțatori de 28,8 miliarde de lei. Pe întreg anul, Guvernul va fi plătit la final de 2024 aproape 96 de miliarde de lei în contul serviciului datoriei publice, fără dobânzi. O parte semnificativă din acești bani se întorc în bănci, de unde statul se împrumută iar pentru ce planuri are într-un an.
În 2025, suma rambursată doar ca principal va fi de 91,1 miliarde de lei, conform proiecțiilor Ministerului Finanțelor. Adăugând dobânzile și comisioanele, sumele ce vor fi rambursate de Guvern în contul serviciului datoriei publice se va ridica în 2025 la 133,7 miliarde de lei. Această sumă va crește însă pe parcursul anului următor pe măsură ce vor fi realizate noi împrumuturi prin instrumente de datorie pe termen scurt, cu scadență în 6, 7 sau 8 luni.
Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, declara în octombrie că un risc pe care îl prezintă acest exces de lichiditate este deprecierea cursului.
„Avem deficite bugetare foarte mari – deci statul trebuie să se împrumute pentru că în momentul în care ai programat un deficit mari și nu găsești resursele financiare, iar eu am trăit în anii ‘90 acest lucru, consecința ar fi criză economică, criză financiară, criză politică și socială. (…) Noi am lăsat lichiditate în piață pentru a rezolva parțial (orice) probleme de finanțare ale statului, fără să afectăm capacitatea de finanțare a economiei reale. Surplusul de lichiditate pe care îl vedeți l-am controlat, îl luăm în fiecare zi, îl absorbim la Banca Națională, nu băltește cum s-ar spune. Nu îl sterilizăm pe termen mai îndelungat, ci în fiecare zi, cu costurile de rigoare și mai ales suntem atenți ca el să nu genereze inflație. Cum ar putea să genereze inflație, în cazul nostru: prin deprecierea cursului. Iar acesta este unul din obiectivele pe care, indirect, BNR l-a urmărit, să nu se deprecieze cursul. Nu este deloc ușor, să ai 30-40 de miliarde de lei exces de lichiditate și el să nu deprecieze cursul. Dar până acum ne-a reușit”, a afirmat Isărescu în audierile din Parlament din 1 octombrie.
Acest surplus de lichiditate va trebui menținut la niveluri ridicate atâta timp cât deficitul bugetar al României nu va fi corectat rapid.
De menționat că acest surplus de lichiditate se umflă și datorită împrumuturilor externe pe care le face Guvernul, care la un moment trebuie schimbate din valută în lei. Aceste tranzacții le face Banca Națională cu băncile. Doar în acest an Guvernul a împrumutat din piețele externe 12,2 miliarde de euro, 6,15 miliarde de dolari și 33 miliarde de yeni japonezi (225 milioane de dolari), valută care se transformă ulterior în masa monetară.