Consiliul Fiscal, despre bugetul pe 2025: Ținta de 7% deficit în 2025 este foarte ambițioasă și cere măsuri atât pe partea de cheltuieli, cât și pe cea de venituri / Ajustarea din 2025 este numai începutul, măsuri vor trebuie adoptate și în anii următori

Consiliul Fiscal a publicat opinia privind Legea bugetului de stat pe anul 2025, Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2025 și Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2025-2027.

Una dintre concluzii este că ținta de 7% deficit în 2025 este foarte ambițioasă și cere măsuri atât pe partea de cheltuieli, cât și pe cea de venituri.

“Este de reamintit că România are cele mai joase venituri fiscale (inclusiv contribuții) din UE, cu excepția Irlandei. Ajustarea din 2025 este numai începutul corecției macroeconomice; măsuri vor trebuie adoptate și în anii următori. Corecția macroeconomică este obligatorie și pentru a diminua deficitul de cont curent, pentru a reduce presiunea pe moneda națională.”, se arată în documentul semnat de președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu.

Analize Economedia

Cum se conturează piața IT în 2025? Andrei Kelemen, CEO al clusterului Cluj IT: An de tranziție, cu posibile noi concedieri, mai puține angajări, dar și oportunități/ Bianca Muntean, Transilvania IT: “Inovarea devine nu doar o opțiune, ci o necesitate. Va fi anul în care accentul trebuie să cadă pe dezvoltarea de produse proprii”

Cum se prefigurează 2025 pe piața muncii? Previziunile platformelor de job-uri: Vor fi foarte căutați specialiștii în AI, muncitorii calificați, inginerii/ Scăderi de salarii pentru sectoarele rămase fără facilități fiscale

ANALIZĂ. Antreprenori români în expansiune: Marile achiziții ale capitalului românesc din 2024 în țară și în regiune

GRAFIC Calendarul economic al anului. Evenimente și date-cheie în 2024: Încetinirea creșterii economice, deficit bugetar major, cea mai mare inflație din UE, dar încetinită, alegeri cu impact în economie și, pe final, o ordonanță care afectează puternic mediul de afaceri/ Am intrat în Schengen, am depășit Ungaria și am ajuns Polonia la un indicator important

Ce lucruri bune s-au întâmplat în economia României în 2024: Număr record de kilometri de autostrăzi inaugurate, intrăm în sfârșit în Schengen

ANALIZĂ 2024, an de miliarde pe piața de fuziuni și achiziții. Tranzacții majore în retail, energie și sectorul bancar, și chiar și în fotbal: Mega Image, Banca Transilvania și MVM, o parte dintre actorii care marchează achiziții semnificative

ANALIZĂ. Topul companiilor de bricolaj din România / O să reușească Altex să schimbe regulile jocului în 2025 după ce va achiziționa retailerul de bricolaj Brico Dépôt România?

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Documentul integral poate fi citit AICI.

Alte puncte evidențiate:

• România face parte din cele opt state din UE care se află sub incidența procedurii de deficit excesiv, având cel mai mare dezechilibru bugetar. Este bine că s-a ajuns la un acord cu Comisia Europeană ca ajustarea macroeconomică (a deficitului bugetar) să se întindă pe mai mulți ani, considerând reformele implicate și magnitudinea corecției – de la peste 9% din PIB, dacă se ține cont de impactul deplin al recalculării pensiilor, la sub 3% din PIB. În noiembrie 2024, Consiliul a aprobat Planul Bugetar-Structural (PBS) al României.
• Fragmentarea sistemului global continuă (multilateralismul se destramă), protecționismul se intensifică, șocuri succesive (pandemia, criza energetică, schimbări climatice, războiul din Ucraina) au slăbit economia UE. Piețele financiare pot cunoaște „înghețări” (sudden stops), acces mai dificil la finanțări pentru economiile cu deficite mari. Acesta este cadrul ce obligă guverne naționale la alegeri dificile în politicile economice, la compromisuri dureroase.
• Draftul de buget pentru anul 2025 pornește de la necesitatea ca tendința de accentuare a deficitului bugetar să fie inversată și, aceasta, nu numai pentru că PBS o dictează; o conduită bugetară responsabilă o cere, ca și necesitatea de a preveni o retrogradare a riscului suveran al României la investment junk. Costurile la împrumuturile României sunt cele mai înalte între statele UE.
• Resursele europene au menirea de a atenua impactul inevitabilei contracții a absorbției interne. Este de salutat intenția de a se aloca pentru investiții cât mai multe resurse, din bani europeni și fonduri proprii – 7,8% din PIB în 2025. Aceste investiții trebuie să dezvolte infrastructura țării, să ajute tranziția energetică, să favorizeze dezvoltarea producției de tradables (bunuri și servicii exportabile și care pot înlocui importuri).

• Coroborarea informațiilor și datelor economice recente cu dinamica variabilelor macroeconomice relevante proiectate de CNSP (PIB real, deflator PIB, inflație, coordonate ale pieței muncii) conduce la concluzia unei traiectorii plauzibile a acestor agregate pentru anul 2025.
• Execuția bugetară a anului 2024 indică un deficit cash de 8,65% din PIB, depășind cu mult ținta stabilită în bugetul inițial (5% din PIB), respectiv la rectificarea din septembrie 2024 (6,94% din PIB). Grav este că mare parte din cheltuielile suplimentare sunt de natură permanentă, ceea ce complică corecția macroeconomică.
• Construcția bugetară pentru anul 2025 are în vedere o țintă de deficit de 7,04% din PIB, potrivit metodologiei cash, reprezentând o diminuare cu 1,61 pp din PIB, față de deficitul bugetar consemnat în anul 2024. Este de notat că efortul de ajustare a deficitului este mai mare, deoarece în 2025 se simte impactul deplin al recalculării pensiilor.
• Măsurile de corecție bugetară adoptate reușesc să stopeze tendința de adâncire a deficitului și să-l îndrepte către o diminuare considerabilă.
• CF nu poate lua în considerare veniturile ipotetice având drept sursă îmbunătățirea colectării de către ANAF în evaluarea sa. În consecință, în evaluarea sa privind bugetul public pentru anul 2025, CF vede venituri inferioare cu circa 9,7 mld. lei, reprezentând circa 0,5% din PIB, față de țintele asumate în proiectul de buget.
• Pe partea de cheltuieli bugetare, CF identifică un necesar suplimentar de alocări la nivelul cheltuielilor cu bunuri și servicii și cu dobânzile în cuantum de cel puțin 4,5 mld. lei, reprezentând circa 0,2% din PIB. Totodată, există riscuri suplimentare cu privire la încadrarea în nivelurile proiectate pentru cheltuielile de personal și cele de asistență socială.
• Considerând cele expuse anterior, pe baza unei abordări prudente a prognozării veniturilor și cheltuielilor, CF apreciază construcția bugetară pentru anul 2025 compatibilă cu un deficit cash situat în jurul valorii de 7,7% din PIB.
• O colectare mai bună în fapt a veniturilor fiscale, o ajustare adițională a cheltuielilor de capital, utilizarea oricăror economii ce rezultă în execuția bugetară și prioritizarea proiectelor pot face ca nivelul deficitului bugetar în execuție să se îndrepte către ținta de 7% din PIB, astfel încât să se asigure respectarea traiectoriei de ajustare a deficitului bugetar asumată de România în cadrul Planului Bugetar-Structural agreat cu CE.

Context

Consiliul Fiscal amintește că anul 2024 a consemnat un deficit bugetar de 8,65% din PIB, al doilea cel mai mare deficit după cel din anul pandemiei, când a fost 9,55% din PIB. Cheltuielile au avut un ritm de expansiune aproape dublu față de veniturile bugetului public.

În 2024, România a avut și un deficit de cont curent de peste 8% din PIB, cel mai mare între economiile emergente din UE, a cărui finanțare prin îndatorare este în proporție de peste 60%. Datoria publică a atins aproximativ 54% din PIB la finele lui 2024; este un nivel încă rezonabil față de media din UE, dar creșterea foarte rapidă din ultimii ani este amenințătoare.

România face parte din cele opt state din UE care se află sub incidența procedurii de deficit excesiv, având cel mai mare dezechilibru bugetar. Este bine că s-a ajuns la un acord cu Comisia Europeană ca ajustarea macroeconomică (a deficitului bugetar) să se întindă pe mai mulți ani, considerând reformele implicate și magnitudinea corecției – de la peste 9% din PIB, dacă se ține cont de impactul deplin al recalculării pensiilor, la sub 3% din PIB. În noiembrie 2024, Consiliul a aprobat Planul Bugetar-Structural (PBS) al României.

Este de văzut dacă piețele vor avea răbdare cu o perioadă relativ lungă de timp (7 ani), dacă ne gândim la contextul european și internațional tot mai complicat, plin de incertitudini. Fragmentarea sistemului global continuă (multilateralismul se destramă), protecționismul se intensifică, șocuri succesive (pandemia, criza energetică, schimbări climatice, războiul din Ucraina) au slăbit economia UE, care pierde teren în competiția tehnologică globală și arenevoie de reforme radicale (este mesajul-cheie al Raportului Draghi), cheltuieli de apărare mai mari pun presiune pe bugete naționale și pot accentua criza costului vieții.

Piețele financiare pot cunoaște „înghețări” (suddens stops), acces mai dificil la finanțări pentru economiile cu deficite mari. Acesta este cadrul ce obligă guverne naționale la alegeri dificile în politicile economice, la compromisuri dureroase; provocările proliferează, în timp ce resursele sunt limitate. Tensiuni interne se simt în viața politică, cu ascensiunea grupărilor radicale, în condițiile în care numeroase guverne au dificultăți sporite în a livra bunuri publice potrivit așteptărilor cetățenilor. Există și o criză de încredere ubicuă, cu „elite” sub presiune permanentă.

Draftul de buget pentru 2025 pornește de la necesitatea ca tendința de accentuare a deficitului bugetar să fie inversată și, aceasta, nu numai pentru că PBS o dictează; o conduită bugetară responsabilă o cere, ca și necesitatea de preveni o retrogradare a riscului suveran al României la investment junk (Fitch și S&P au dat un avertisment în acest sens, schimbând perspectiva de la stabilă la negativă). Costurile la împrumuturile României sunt cele mai înalte între statele UE.

Ținta de 7% deficit în 2025 este foarte ambițioasă și cere măsuri atât pe partea de cheltuieli, cât și pe cea de venituri. Misiunea de corecție a deficitului bugetar în 2025 este îngreunată și fiindcă se va resimți impactul deplin al recalculării pensiilor. Ajustarea din 2025 este numai începutul corecției macroeconomice; măsuri vor trebuie adoptate și în anii următori. Veniturile fiscale trebuie să crească în mod substanțial (nota bene: România are cele mai joase venituri fiscale (inclusiv contribuții), cu excepția Irlandei, din UE – cca. 27%, față de cca. 41% din PIB; iar o colectare mai bună poate ajuta în mod substanțial în acest scop. Corecția macroeconomică este obligatorie și pentru a diminua deficitul de cont curent, pentru a reduce presiunea pe moneda națională.

Resursele europene au menirea de a atenua impactul inevitabilei contracții a absorbției interne. Este de salutat intenția de a se aloca pentru investiții cât mai multe resurse, din bani europeni și fonduri proprii – 7,8% din PIB în 2025. Aceste investiții trebuie să dezvolte infrastructura țării, să ajute tranziția energetică, să favorizeze dezvoltarea producției detradables (bunuri și servicii exportabile și care pot înlocui importuri).