Clasamentul european al salariilor minime în 2025 / România a intrat în top 10 în funcție de standardul puterii de cumpărare, depășind țări precum Croația, Portugalia, Grecia, Cipru, Cehia, Slovacia și Ungaria

Nivelul de trai al lucrătorilor cu salariul minim variază semnificativ în Europa. Începând cu ianuarie 2025, salariul minim brut lunar este sub 1.000 EUR în zece din cele 22 de țări ale UE, scrie Euronews.

Deși diferența se reduce atunci când este ajustată în funcție de standardul puterii de cumpărare (SPP), rămân disparități semnificative. De exemplu, salariul minim din Germania este de două ori mai mare decât cel din Bulgaria în termenii standardului puterii de cumpărare (SPP).

Așadar, cât câștigă salariații cu salariul minim în Europa? Care țări au cele mai mari și cele mai mici salarii minime? Și cum se schimbă clasamentul atunci când se compară salariile nominale cu salariile în funcție de puterea de cumpărare?

Analize Economedia

Cum se conturează piața IT în 2025? Andrei Kelemen, CEO al clusterului Cluj IT: An de tranziție, cu posibile noi concedieri, mai puține angajări, dar și oportunități/ Bianca Muntean, Transilvania IT: “Inovarea devine nu doar o opțiune, ci o necesitate. Va fi anul în care accentul trebuie să cadă pe dezvoltarea de produse proprii”

Cum se prefigurează 2025 pe piața muncii? Previziunile platformelor de job-uri: Vor fi foarte căutați specialiștii în AI, muncitorii calificați, inginerii/ Scăderi de salarii pentru sectoarele rămase fără facilități fiscale

ANALIZĂ. Antreprenori români în expansiune: Marile achiziții ale capitalului românesc din 2024 în țară și în regiune

GRAFIC Calendarul economic al anului. Evenimente și date-cheie în 2024: Încetinirea creșterii economice, deficit bugetar major, cea mai mare inflație din UE, dar încetinită, alegeri cu impact în economie și, pe final, o ordonanță care afectează puternic mediul de afaceri/ Am intrat în Schengen, am depășit Ungaria și am ajuns Polonia la un indicator important

Ce lucruri bune s-au întâmplat în economia României în 2024: Număr record de kilometri de autostrăzi inaugurate, intrăm în sfârșit în Schengen

ANALIZĂ 2024, an de miliarde pe piața de fuziuni și achiziții. Tranzacții majore în retail, energie și sectorul bancar, și chiar și în fotbal: Mega Image, Banca Transilvania și MVM, o parte dintre actorii care marchează achiziții semnificative

ANALIZĂ. Topul companiilor de bricolaj din România / O să reușească Altex să schimbe regulile jocului în 2025 după ce va achiziționa retailerul de bricolaj Brico Dépôt România?

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Conform Eurostat, începând cu ianuarie 2025, salariul minim brut lunar în UE variază de la 551 EUR în Bulgaria la 2.638 EUR în Luxemburg. Atunci când sunt incluse țările candidate, Moldova are cel mai mic salariu minim, de 285 EUR.

22 din cele 27 de state membre ale UE au un salariu minim național, în timp ce Danemarca, Italia, Austria, Finlanda și Suedia nu au. Prin urmare, această comparație se concentrează pe aceste 22 de țări, împreună cu țările candidate, în cazul în care datele sunt disponibile.

Eurostat examinează în principal intervalele de salarii minime în trei categorii:

Grupa 1: Peste 1.500 EUR pe lună

Acest grup include: Luxemburg (2.638 EUR), Irlanda (2.282 EUR), Țările de Jos (2.193 EUR), Germania (2.161 EUR), Belgia (2.070 EUR) și Franța (1.802 EUR).

Deoarece Belgia nu și-a majorat salariul minim, Germania a depășit-o. În timp ce acest grup include țări cu salarii minime de peste 1 500 EUR, doar Franța rămâne sub 2 000 EUR. Toate celelalte depășesc acest prag, ceea ce indică faptul că aceste țări adâncesc decalajul. Cea mai apropiată urmăritoare, Spania, se situează la 1 323 EUR, deși cifra sa actualizată nu a fost încă anunțată.

Grupul 2: Între 1 000 și 1 500 de euro

Spania (1.323 EUR), Slovenia (1.254 EUR), Polonia (1.091 EUR), Lituania (1.038 EUR), Portugalia (1.015 EUR) și Cipru (1.000 EUR) alcătuiesc grupul salariilor „medii”. În iulie 2024, acest grup includea doar două țări, însă, odată cu recentele creșteri ale salariului minim, el s-a extins semnificativ.

Grupul 3: sub 1 000 EUR

Acesta este cel mai mare grup, cuprinzând 10 state membre ale UE și toate țările candidate. Dintre acestea, Croația (970 EUR), Grecia (968 EUR), Malta (961 EUR), Estonia (886 EUR), Cehia (826 EUR), Slovacia (816 EUR) și România (814 EUR) sunt relativ mai bine poziționate, cu salarii minime de peste 800 EUR.

Dintre țările candidate, Turcia are cel mai mare salariu minim, de 708 EUR, depășind două state membre ale UE – Ungaria (707 EUR) și Bulgaria (551 EUR).

Diferența se reduce în termeni standardului puterii de cumpărare (SPP)

În termeni nominali, un lucrător cu salariul minim din Luxemburg – țara UE cu cel mai mare salariu – câștigă de aproape cinci ori (4,8) salariul minim al unui lucrător din Bulgaria, care are cel mai mic salariu.

În termeni SPP, acest decalaj se reduce la 2,3 ori, dar țările de comparație se schimbă – Germania (1 992) având cel mai mare salariu minim, iar Estonia (878) cel mai mic.

Standardul puterii de cumpărare (SPP) permite o comparație mai echitabilă, deoarece este o unitate monetară artificială care reflectă puterea de cumpărare egală între țări. În teorie, un SPP poate cumpăra aceeași cantitate de bunuri și servicii în orice țară.

Comparând clasamentul nominal și clasamentul în SPP, România a urcat de pe locul 17 pe locul 9, în timp ce Muntenegru a urcat de pe locul 18 pe locul 12, indicând o putere de cumpărare mai mare în ciuda salariilor nominale mai mici.

Ungaria, Serbia și Bulgaria obțin, de asemenea, poziții mai bune în SPP.

Dimpotrivă, Irlanda coboară de pe locul 2 pe locul 5, iar Estonia înregistrează o scădere abruptă de pe locul 14 pe locul 21. Acest lucru sugerează că salariile lor nominale nu se traduc într-o putere de cumpărare la fel de puternică din cauza costurilor de trai mai ridicate.

Inflația vs. creșterea salariului minim

Dintre cele 24 de țări cu date disponibile, patru au înregistrat o scădere în termeni reali. Această evaluare se bazează pe o comparație între inflația anuală (din decembrie 2023 până în decembrie 2024) și creșterea salariului minim (din ianuarie 2024 până în ianuarie 2025) în moneda locală.

Cei care câștigă salariul minim în Turcia suferă cel mai mult. În timp ce inflația anuală a fost de 44,4% în Turcia, salariul minim a crescut cu 30%. Alte țări cu scăderi în termeni reali sunt Cipru, Albania și Belgia, dar acestea sunt foarte mici.

Muntenegru a înregistrat cea mai mare creștere în termeni reali a salariului minim, cu o creștere nominală de 25,9%, în timp ce inflația s-a situat la doar 2,6%. Acest lucru a dus la o creștere substanțială a puterii de cumpărare.

În ceea ce privește creșterea salariului real, România, Bulgaria, Croația și Lituania au înregistrat, de asemenea, creșteri notabile, urmând exemplul Muntenegrului.

Impactul Directivei privind salariul minim asupra creșterilor

Noua directivă a UE privind salariul minim urmărește să stabilească un nivel internațional, cum ar fi 60% din salariul mediu brut pentru salariul minim. În 2022, acest raport era de peste 60% doar în trei țări din UE. Scopul este de a asigura un nivel de trai decent prin stabilirea salariilor minime legale la un nivel adecvat pentru a satisface nevoile de bază ale lucrătorilor.

Christine Aumayr-Pintar și Carlos Vacas-Soriano de la Eurofound au notat pe blogul lor că Directiva UE privind salariul minim a influențat creșterea salariului minim național în mai multe țări.

„Directiva poate juca un rol în creșterea substanțială a salariului minim de acum înainte”, au adăugat aceștia.

Fundația Europeană pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Viață și de Muncă (Eurofound) este o agenție a Uniunii Europene care se concentrează pe gestionarea cercetării, colectarea de informații și comunicarea rezultatelor acesteia. A fost înființată în 1975 de către Consiliul European pentru a contribui la îmbunătățirea condițiilor de viață și de muncă în Europa.