GRAFICE Cine plătește cel mai mult și cel mai puțin pentru electricitate și gaze în Europa? Unde se situează Bucureștiul

Prețurile la electricitate și gaze pentru consumatorii finali din sectorul rezidențial variază foarte mult între capitalele europene. Atunci când sunt ajustate pentru paritatea puterii de cumpărare, clasamentul țărilor se modifică semnificativ, scrie Euronews.

Prețurile energiei în UE, care au crescut după invazia Rusiei în Ucraina la începutul anului 2022, s-au stabilizat după un an. Pe parcursul anului 2024, rata anuală a inflației pentru prețurile la energie a fost ușor negativă în majoritatea lunilor.

Facturile la energie joacă un rol crucial în bugetele gospodăriilor, energia electrică, gazul și alți combustibili reprezentând 5,5% din cheltuielile totale ale gospodăriilor din UE în 2023. Acest lucru este deosebit de important pentru gospodăriile cu venituri mici, deoarece acestea trebuie să aloce o parte mai mare din bugetul lor pentru costurile energiei.

Analize Economedia

Cum se conturează piața IT în 2025? Andrei Kelemen, CEO al clusterului Cluj IT: An de tranziție, cu posibile noi concedieri, mai puține angajări, dar și oportunități/ Bianca Muntean, Transilvania IT: “Inovarea devine nu doar o opțiune, ci o necesitate. Va fi anul în care accentul trebuie să cadă pe dezvoltarea de produse proprii”

Cum se prefigurează 2025 pe piața muncii? Previziunile platformelor de job-uri: Vor fi foarte căutați specialiștii în AI, muncitorii calificați, inginerii/ Scăderi de salarii pentru sectoarele rămase fără facilități fiscale

ANALIZĂ. Antreprenori români în expansiune: Marile achiziții ale capitalului românesc din 2024 în țară și în regiune

GRAFIC Calendarul economic al anului. Evenimente și date-cheie în 2024: Încetinirea creșterii economice, deficit bugetar major, cea mai mare inflație din UE, dar încetinită, alegeri cu impact în economie și, pe final, o ordonanță care afectează puternic mediul de afaceri/ Am intrat în Schengen, am depășit Ungaria și am ajuns Polonia la un indicator important

Ce lucruri bune s-au întâmplat în economia României în 2024: Număr record de kilometri de autostrăzi inaugurate, intrăm în sfârșit în Schengen

ANALIZĂ 2024, an de miliarde pe piața de fuziuni și achiziții. Tranzacții majore în retail, energie și sectorul bancar, și chiar și în fotbal: Mega Image, Banca Transilvania și MVM, o parte dintre actorii care marchează achiziții semnificative

ANALIZĂ. Topul companiilor de bricolaj din România / O să reușească Altex să schimbe regulile jocului în 2025 după ce va achiziționa retailerul de bricolaj Brico Dépôt România?

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Prețurile energiei variază semnificativ în Europa, dar care sunt țările cu cele mai scumpe și cele mai ieftine prețuri la electricitate și gaz?

O diferență mare

Indicele prețurilor la energie pentru gospodării (HEPI), compilat de Energie-Control Austria, MEKH și VaasaETT, furnizează cele mai actualizate date privind prețurile la electricitate și gaze pentru locuințe în capitalele din 33 de țări europene.

La 3 ianuarie 2025, prețurile la energia electrică pentru utilizatorii finali din sectorul rezidențial variau mult în Europa, de la 9,1 eurocenți/kWh în Budapesta la 40,4 eurocenți/kWh în Berlin, în timp ce media UE era de 25,5 eurocenți/kWh.

În afară de Berlin, cele mai scumpe orașe pentru electricitatea casnică au fost Bruxelles (38,5 eurocenți/kWh), Copenhaga (37,5 eurocenți/kWh), Londra (36,8 eurocenți/kWh) și Berna (36,4 eurocenți/kWh).

Budapesta, care a avut cel mai mic preț al energiei electrice, a fost urmată de Kiev (9,8 eurocenți/kWh), Belgrad (10,5 eurocenți/kWh) și Podgorica (11,1 eurocenți/kWh).

Prețurile energiei electrice în capitalele țărilor din Europa Centrală și de Est au tins să fie mai mici decât media UE. Singura excepție a fost Praga (35,3 eurocenți/kWh), care a fost singura capitală din regiune în care prețurile au depășit media UE.

Prețurile energiei electrice au depășit media UE în toate capitalele celor mai mari cinci economii europene.

De ce diferă atât de mult prețurile la electricitate?

Experții atribuie diferențele dintre prețurile nominale ale electricității rezidențiale diverșilor factori specifici pieței. „Mixul energetic diferit în generare (dependența de gazele naturale, RES etc.), achizițiile furnizorilor și strategiile de stabilire a prețurilor, subvențiile încrucișate, mixul de tarife și măsurile de sprijin care sunt încă eficiente pe unele piețe au un impact asupra formării prețurilor”, au explicat Rafaila Grigoriou, manager de proiect HEPI și șef al biroului VaasaETT din Grecia, și Iliana Papamarkou, analist principal de date la VaasaETT.

De exemplu, aceștia au adăugat că Berlinul se află pe primul loc, în mare parte din cauza costului semnificativ al tarifelor de rețea și al taxelor. Dacă s-ar lua în considerare doar componenta energetică, Germania s-ar clasa pe locul 10 între cele 33 de piețe analizate, mai jos decât Italia, Marea Britanie și Țările de Jos.

Prețurile energiei electrice în standardele puterii de cumpărare

Atunci când sunt ajustate în funcție de standardele puterii de cumpărare (PPS), clasamentul prețurilor la energie electrică se modifică semnificativ, deoarece PPS oferă o comparație mai echitabilă. Fiind o unitate monetară artificială, acesta elimină diferențele generale de nivel al prețurilor.

Atunci când sunt exprimate în PPS, prețurile energiei electrice au variat de la 10,6 în Oslo la 43,9 în Praga, ceea ce arată schimbările semnificative în clasamente în comparație cu prețurile nominale. „Cehia este un exemplu caracteristic al modului în care se modifică clasamentul piețelor atunci când prețurile sunt exprimate în PPS”, au declarat Grigoriou și Papamarkou de la VaasaETT. Praga ocupă locul 7 în ceea ce privește prețurile nominale ale energiei electrice, dar ocupă primul loc în PPS.

Cele mai spectaculoase schimbări în clasament includ:

• Berna: A coborât de pe locul 5 în EUR pe locul 23 în PPS
• Orașul Luxemburg: A coborât de pe locul 12 în EUR pe locul 24 în PPS
• Copenhaga: A coborât de pe locul 3 în EUR pe locul 15 în PPS
• Varșovia: A crescut de la locul 18 în EUR la locul 6 în PPS
• Vilnius: A crescut de la locul 16 în EUR la locul 7 în PPS

Aceste schimbări sugerează că, în timp ce capitalele est-europene au adesea prețuri nominale mai mici la electricitate, puterea de cumpărare mai scăzută face ca electricitatea să reprezinte o povară financiară mai mare pentru gospodării. În schimb, orașele din Europa de Vest și de Nord pot părea scumpe în termeni nominali, dar devin relativ mai accesibile atunci când sunt ajustate pentru SPP.

Stockholm este o situație excepțională în ceea ce privește prețurile la gaze

În întreaga UE, prețurile gazelor pentru utilizatorii finali rezidențiali au variat de la 2,5 eurocenți/kWh în Budapesta la 33,3 eurocenți/kWh în Stockholm – de peste 13 ori mai mari decât în Budapesta.

„Acest lucru poate fi explicat prin natura pieței suedeze a gazelor; dimensiunea redusă, de numai 77.000 de consumatori casnici de gaze în întreaga Suedie, dintre care 50.000 în rețeaua izolată de gaze din Stockholm”, au declarat Rafaila Grigoriou și Iliana Papamarkou.

Amsterdam (18,3 eurocenți/kWh), Berna (17,4 eurocenți/kWh) și Roma (15 eurocenți/kWh) au urmat capitala suedeză.

Londra a avut cea mai mică rată dintre primele cinci economii, de 8,8 eurocenți/kWh.

Grigoriou și Papamarkou au atribuit disparitățile prețurilor la gaze mai multor factori, inclusiv „strategiile diferite de achiziție și de stabilire a prețurilor, nivelurile de stocare, temperatura și condițiile meteorologice, interconectarea cu alte piețe, subvențiile încrucișate și mixul de tarife”.

Prețurile gazelor în PPS au variat de la 3,8 eurocenți/kWh în Budapesta la 28,3 eurocenți/kWh în Stockholm.

Schimbările notabile în clasament includ:

• Berna: A coborât de pe locul 3 în EUR pe locul 16 în PPS
• Orașul Luxemburg: A coborât de pe locul 10 în EUR pe locul 21 în PPS
• Copenhaga: A coborât de pe locul 3 în EUR pe locul 15 în PPS
• Dublin: A urcat de pe locul 8 în EUR pe locul 18 în PPS
• Sofia: A urcat de pe locul 15 în EUR pe locul 3 în PPS.