Cum a ajuns coridorul vertical de gaze, de o importanță crucială pentru UE, într-un blocaj din cauza României și Moldovei

Comisia Europeană încearcă să pună ”pe roate” Coridorul Vertical de gaze, un proiect de o importanță crucială pentru securitatea energetică a UE, care atrage și interesul SUA (cu un Trump care iubește cu precădere combustibilii fosili), însă proiectul se confruntă cu obstacole deloc de neglijat, potrivit Rador Radio România.

Având în vedere că mulți ani de acum încolo gazele naturale vor continua să fie supapa de siguranță pentru sistemele energetice (din cauza dependenței surselor regenerabile de energie de condițiile meteorologice), obiectivul Europei de a obține independența față de gazul rusesc necesită promovarea Coridorului (dacă nu vor exista răsturnări de situație la finalul, care se întrevede, războiului din Ucraina).

Coridorul Vertical este o rută alternativă pentru transportul gazelor naturale din Grecia prin Bulgaria și România către Moldova și Ucraina și are sprijinul fervent atât al UE, cât și al administrației SUA, cu scopul final de a reduce rapid dependența de gazul rusesc și de a consolida securitatea energetică a regiunii.

Analize Economedia

ANALIZĂ Oul românesc: Producția anuală, peste 145.000 t / Locul 8 în Uniunea Europeană, la numărul de găini ouătoare, deși procentual România se situează sub 3% / Care sunt piețele principale

ANALIZĂ Ce s-a întâmplat pe piața RCA în ultimii 10 ani / Cât ne-au costat și cât ne costă falimentele: Prețul unei asigurări RCA a crescut de aproape 3 ori în perioada 2021-2024

ANALIZĂ De la export masiv de energie la import masiv, în nici 7 ore. Amplitudine de 3.700 MW într-o zi și ce spune acest lucru de starea Sistemului Energetic Național

ANALIZĂ Eliminarea facilităților fiscale începe să se vadă în venituri. Cum au scăzut salariile medii nete în ianuarie 2025 în domeniile vizate? IT-ul, cel mai bine plătit sector din piața muncii din România, a marcat un minus de 700 de lei de la o lună la alta – GRAFIC

Analiză. Statele Unite au ieșit „șifonate” din ultimele războaie comerciale cu China. Un nou conflict tarifar aduce noi riscuri pentru economia americană, în era AI

ANALIZĂ Antreprenoriat feminin în România: Doar una din 15 femei intenționează să demareze o afacere/ Avem un antreprenoriat de subzistență mai degrabă decât unul bazat pe inovație/ Digitalizarea aduce oportunități

ANALIZĂ România are o rată a șomajului ridicată în rândul tinerilor, de 25%, considerabil peste media UE/ Care sunt motivele, ce locuri de muncă pot găsi totuși aceștia și ce salarii se oferă?

ANALIZĂ Șantiere pentru verde: Mai multe orașe din România au în derulare proiecte de parcuri în 2025. Cum arată acestea și cât costă realizarea lor?

GRAFIC Evoluția cheltuielilor de apărare în România, țară cu război la graniță, și la vecini în ultimii 10 ani. Economiști: România a cheltuit doar aproximativ 42% din bugetul de apărare pe echipamente și infrastructură militară/ Deficitul bugetar limitează spațiul de manevră pentru creșterea cheltuielilor

ANALIZĂ De ce e importantă Germania pentru economia României? Este cel mai mare investitor străin în țara noastră și principalul partener comercial

GRAFIC Mii de angajați își pierd locul de muncă la început de 2025, după o creștere de 50% a concedierilor în 2024 / Harta concedierilor colective din România: cele mai afectate județe și sectoare

ANALIZĂ Peisaj din sectorul industrial, într-un an care a început cu reorganizări și concedieri în fabrici. Consultanți: Companiile sunt interesate de reducerea spațiilor și optimizare/ Unii jucători și-au diminuat suprafețele sau au renunțat la unități, dar vin și jucători noi

ANALIZĂ Cât a alocat statul și cât a cheltuit Armata română în ultimii ani pentru apărare. Pregătirile României nu s-au ridicat la nivelul țărilor NATO și UE din regiune

GRAFIC. Cum arată cheltuielile, veniturile și impozitele din România față de cele ale vecinilor din UE. Analiză Romanian Economic Monitor: Instabilitatea politică internă și presiunile economice externe, provocările semnificative pentru bugetul pe 2025

Analiză. Șantierele sportului în 2024: Peste 100 de proiecte, de sute de milioane de lei, au fost finalizate anul trecut. Care sunt cele mai mari investiții în derulare în acest an?

La vremuri noi tot noi: Posturi importante din companii sau agenții de sub umbrela statului, ocupate de clienți vechi ai funcțiilor publice

FOTO Topul aeroporturilor din România în funcție de trafic și inaugurările de proiecte noi așteptate în 2025

ANALIZĂ Bilanț „negru” în companiile prezente în România: Concedieri pe bandă rulantă chiar de la început de an

Cum se conturează piața IT în 2025? Andrei Kelemen, CEO al clusterului Cluj IT: An de tranziție, cu posibile noi concedieri, mai puține angajări, dar și oportunități/ Bianca Muntean, Transilvania IT: “Inovarea devine nu doar o opțiune, ci o necesitate. Va fi anul în care accentul trebuie să cadă pe dezvoltarea de produse proprii”

Cum se prefigurează 2025 pe piața muncii? Previziunile platformelor de job-uri: Vor fi foarte căutați specialiștii în AI, muncitorii calificați, inginerii/ Scăderi de salarii pentru sectoarele rămase fără facilități fiscale

ANALIZĂ. Antreprenori români în expansiune: Marile achiziții ale capitalului românesc din 2024 în țară și în regiune

GRAFIC Calendarul economic al anului. Evenimente și date-cheie în 2024: Încetinirea creșterii economice, deficit bugetar major, cea mai mare inflație din UE, dar încetinită, alegeri cu impact în economie și, pe final, o ordonanță care afectează puternic mediul de afaceri/ Am intrat în Schengen, am depășit Ungaria și am ajuns Polonia la un indicator important

Ce lucruri bune s-au întâmplat în economia României în 2024: Număr record de kilometri de autostrăzi inaugurate, intrăm în sfârșit în Schengen

ANALIZĂ 2024, an de miliarde pe piața de fuziuni și achiziții. Tranzacții majore în retail, energie și sectorul bancar, și chiar și în fotbal: Mega Image, Banca Transilvania și MVM, o parte dintre actorii care marchează achiziții semnificative

ANALIZĂ. Topul companiilor de bricolaj din România / O să reușească Altex să schimbe regulile jocului în 2025 după ce va achiziționa retailerul de bricolaj Brico Dépôt România?

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

Un element vital al Coridorului este axa Grecia, Bulgaria, România. Apoi, puzzle-ul este completat de două ramuri, cea de vest (România, Ungaria, Slovacia) și cea de est (România, Moldova, Ucraina). Inițiativa implică operatorii de gaz din cele șapte țări participante (inclusiv operatorul elen DESFA), Gastrade (operatorul și managerul terminalului de GNL de la Alexandroupoli) și consorțiul ICGB care administrează Interconectorul Grecia-Bulgaria (IGB).

„Blocajul” din România, Moldova, conducta greco-bulgară și gazul rusesc ieftin

În acest context, Coridorul a ajuns într-un mini-impas din cauza României și Moldovei, întrucât tarifele solicitate de cele două țări fac ca prețul de tranzit să ”decoleze”, făcând proiectul prohibitiv și nesustenabil.

În același timp, pe masa de discuții a intrat și creșterea capacității conductei interconectoare Grecia-Bulgaria (IGB) (care va facilita transportul de cantități mai mari către nordul Europei) de la 3 bcm (metri cubi de gaz) la 5 bcm, fără însă a se înregistra vreun progres semnificativ până în prezent.

Un obstacol semnificativ în realizarea Coridorului este și gazul rusesc ieftin (care poate deveni… și mai ieftin odată cu încetarea confruntărilor armate), ceea ce a dus la un interes nu prea puternic pentru testul de piață al DESFA privind angajarea capacității pentru următorii 15 ani. Incertitudinea de pe piața energiei împiedică părțile interesate să își asume angajamente pe termen lung, iar reticența pieței de a îmbrățișa cu căldură proiectul se reflectă și în testele de piață din alte țări.

Consultările s-au intensificat recent în condițiile în care Comisia Europeană și țările participante la proiect încercă să găsească soluții durabile pentru a pune proiectul pe traiectoria de implementare până în 2030.

Perspectivele și rolul strategic al terminalului de la Alexandroupolis

Având în vedere dificultățile și dacă proiectul va fi deblocat, Grecia (cu stația plutitoare de gaz lichefiat FSRU Alexandroupolis în prim plan) are oportunitatea de a deveni un punct de referință energetic și un coridor de transport de gaze naturale până în Ucraina și Slovacia, întrucât Coridorul Vertical deschide noi piețe și noi perspective de dezvoltare în jocul energetic, cu implicații geostrategice mai largi.

FSRU marchează extinderea inițiativei Coridorul Vertical, sporindu-și semnificativ potențialul, cu scopul de a crea un hub de comercializare a gazelor naturale în Europa Centrală și de Sud-Est.

Investiții de 600 de milioane din partea DESFA

Dacă va fi activat Coridorul Vertical, va fi posibil în timp transportul a 20-25 de miliarde de metri cubi de gaz pe an de la Sud la Nord, deschizând calea pentru ca Europa să-și reducă dependența de gazul rusesc, cu condiția ca Europa să insiste asupra acestui obiectiv…

Se estimează că investițiile (modernizări de infrastructură, extinderea rețelei) care vor deschide calea Coridorului Vertical vor ajunge la 600 de milioane euro pentru Grecia, iar DESFA a luat deja măsuri în această direcție.

Consolidarea securității energetice, diversificarea surselor de aprovizionare

Coridorul își propune să sporească securitatea energetică și să diversifice sursele de aprovizionare cu gaze naturale în regiunea Europei de Sud-Est și Centrală, permițând fluxul bidirecțional de gaze naturale de la Sud la Nord, concret, din Grecia până în Bulgaria, România, Ungaria, Slovacia, Moldova și Ucraina, prin conectarea infrastructurilor europene de transport gaze naturale și GNL existente, dar și nou-construite.

Sursa: ENERGY MAG / Rador Radio România / Traducerea: Carolina Ciulu