Banca Centrală Europeană a redus dobânda cheie cu 25 de puncte de bază, la 2,25% / Amenințările tarifare la adresa creșterii depășesc preocupările inflaționiste

Banca Centrală Europeană (BCE) a redus joi dobânda cheie, cu 25 de puncte de bază, până la 2,25%, în linie cu așteptările analiștilor, scrie Reuters. Tăierea de dobândă vine în contextul în care amenințările tarifare ale lui Donald Trump la adresa creșterii economice din blocul european depășesc îngrijorările legate de inflație.

BCE a redus joi ratele dobânzilor pentru a șaptea oară într-un an, așa cum anticipaseră analiștii.

We cut our key interest rates by 0.25 percentage points.

We did this because inflation is on track to settle at around our 2% target.

Read today’s monetary policy decisions https://t.co/PZOnYdYzaw pic.twitter.com/0IYhHL7VhR

— European Central Bank (@ecb) April 17, 2025

„Procesul de dezinflație este pe drumul cel bun. Inflația a continuat să evolueze conform așteptărilor personalului, atât inflația globală, cât și cea de bază scăzând în martie”, a declarat BCE într-un comunicat.

Analize Economedia

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Memento: Cum a arătat criza economică izbucnită în 2009 în România, venită tot din SUA / Au fost necesare măsuri dure de austeritate pentru redresare / Ca și acum, economia avea dezechilibre majore / Analiștii avertizează că politicile lui Trump împing Statele Unite în recesiune

ANALIZĂ Juniori pe piața muncii în IT-ul lovit de turbulențe. Experiențe de candidați: „Aproape orice postare pe LinkedIn are peste 100 de aplicanți”/ „În cazul în care nu ai absolvit o facultate, angajatorii nici nu te mai bagă în seamă”

ANALIZĂ Piața hotelieră, în vizorul dezvoltatorilor: Unități de jumătate de miliard de euro ar urma să fie inaugurate în următorii trei ani/ Care sunt marile branduri așteptate

ANALIZĂ Oul românesc: Producția anuală, peste 145.000 t / Locul 8 în Uniunea Europeană, la numărul de găini ouătoare, deși procentual România se situează sub 3% / Care sunt piețele principale

ANALIZĂ Ce s-a întâmplat pe piața RCA în ultimii 10 ani / Cât ne-au costat și cât ne costă falimentele: Prețul unei asigurări RCA a crescut de aproape 3 ori în perioada 2021-2024

ANALIZĂ De la export masiv de energie la import masiv, în nici 7 ore. Amplitudine de 3.700 MW într-o zi și ce spune acest lucru de starea Sistemului Energetic Național

ANALIZĂ Eliminarea facilităților fiscale începe să se vadă în venituri. Cum au scăzut salariile medii nete în ianuarie 2025 în domeniile vizate? IT-ul, cel mai bine plătit sector din piața muncii din România, a marcat un minus de 700 de lei de la o lună la alta – GRAFIC

Analiză. Statele Unite au ieșit „șifonate” din ultimele războaie comerciale cu China. Un nou conflict tarifar aduce noi riscuri pentru economia americană, în era AI

ANALIZĂ Antreprenoriat feminin în România: Doar una din 15 femei intenționează să demareze o afacere/ Avem un antreprenoriat de subzistență mai degrabă decât unul bazat pe inovație/ Digitalizarea aduce oportunități

ANALIZĂ România are o rată a șomajului ridicată în rândul tinerilor, de 25%, considerabil peste media UE/ Care sunt motivele, ce locuri de muncă pot găsi totuși aceștia și ce salarii se oferă?

ANALIZĂ Șantiere pentru verde: Mai multe orașe din România au în derulare proiecte de parcuri în 2025. Cum arată acestea și cât costă realizarea lor?

GRAFIC Evoluția cheltuielilor de apărare în România, țară cu război la graniță, și la vecini în ultimii 10 ani. Economiști: România a cheltuit doar aproximativ 42% din bugetul de apărare pe echipamente și infrastructură militară/ Deficitul bugetar limitează spațiul de manevră pentru creșterea cheltuielilor

ANALIZĂ De ce e importantă Germania pentru economia României? Este cel mai mare investitor străin în țara noastră și principalul partener comercial

GRAFIC Mii de angajați își pierd locul de muncă la început de 2025, după o creștere de 50% a concedierilor în 2024 / Harta concedierilor colective din România: cele mai afectate județe și sectoare

ANALIZĂ Peisaj din sectorul industrial, într-un an care a început cu reorganizări și concedieri în fabrici. Consultanți: Companiile sunt interesate de reducerea spațiilor și optimizare/ Unii jucători și-au diminuat suprafețele sau au renunțat la unități, dar vin și jucători noi

ANALIZĂ Cât a alocat statul și cât a cheltuit Armata română în ultimii ani pentru apărare. Pregătirile României nu s-au ridicat la nivelul țărilor NATO și UE din regiune

GRAFIC. Cum arată cheltuielile, veniturile și impozitele din România față de cele ale vecinilor din UE. Analiză Romanian Economic Monitor: Instabilitatea politică internă și presiunile economice externe, provocările semnificative pentru bugetul pe 2025

Analiză. Șantierele sportului în 2024: Peste 100 de proiecte, de sute de milioane de lei, au fost finalizate anul trecut. Care sunt cele mai mari investiții în derulare în acest an?

La vremuri noi tot noi: Posturi importante din companii sau agenții de sub umbrela statului, ocupate de clienți vechi ai funcțiilor publice

FOTO Topul aeroporturilor din România în funcție de trafic și inaugurările de proiecte noi așteptate în 2025

ANALIZĂ Bilanț „negru” în companiile prezente în România: Concedieri pe bandă rulantă chiar de la început de an

Cum se conturează piața IT în 2025? Andrei Kelemen, CEO al clusterului Cluj IT: An de tranziție, cu posibile noi concedieri, mai puține angajări, dar și oportunități/ Bianca Muntean, Transilvania IT: “Inovarea devine nu doar o opțiune, ci o necesitate. Va fi anul în care accentul trebuie să cadă pe dezvoltarea de produse proprii”

Cum se prefigurează 2025 pe piața muncii? Previziunile platformelor de job-uri: Vor fi foarte căutați specialiștii în AI, muncitorii calificați, inginerii/ Scăderi de salarii pentru sectoarele rămase fără facilități fiscale

ANALIZĂ. Antreprenori români în expansiune: Marile achiziții ale capitalului românesc din 2024 în țară și în regiune

GRAFIC Calendarul economic al anului. Evenimente și date-cheie în 2024: Încetinirea creșterii economice, deficit bugetar major, cea mai mare inflație din UE, dar încetinită, alegeri cu impact în economie și, pe final, o ordonanță care afectează puternic mediul de afaceri/ Am intrat în Schengen, am depășit Ungaria și am ajuns Polonia la un indicator important

Ce lucruri bune s-au întâmplat în economia României în 2024: Număr record de kilometri de autostrăzi inaugurate, intrăm în sfârșit în Schengen

ANALIZĂ 2024, an de miliarde pe piața de fuziuni și achiziții. Tranzacții majore în retail, energie și sectorul bancar, și chiar și în fotbal: Mega Image, Banca Transilvania și MVM, o parte dintre actorii care marchează achiziții semnificative

ANALIZĂ. Topul companiilor de bricolaj din România / O să reușească Altex să schimbe regulile jocului în 2025 după ce va achiziționa retailerul de bricolaj Brico Dépôt România?

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

„Economia zonei euro și-a consolidat o anumită rezistență la șocurile globale, dar perspectivele de creștere s-au deteriorat din cauza creșterii tensiunilor comerciale. Creșterea incertitudinii este de natură să reducă încrederea gospodăriilor și a întreprinderilor, iar reacția negativă și volatilă a pieței la tensiunile comerciale este de natură să aibă un impact de înăsprire asupra condițiilor de finanțare”, a adăugat BCE.

Disputele comerciale afectează creșterea

Decizia băncii vine în contextul în care tensiunile comerciale globale, generate de tarifele vamale ale președintelui american Donald Trump, reprezintă un risc pentru creșterea economică din zona euro – depășind îngrijorările legate de un vârf inflaționist.

La începutul acestui an, aprobarea de către Germania a unui pachet istoric de cheltuieli a îmbunătățit perspectivele regiunii. Acest lucru este acum umbrit de disputele comerciale, care spulberă speranțele de redresare a zonei euro.

Donald Trump a impus în prezent o taxă de 10% asupra exporturilor UE către SUA și a amenințat cu o rată mai mare de 20%. Perspectiva unui război comercial global, care a dus la prăbușirea piețelor bursiere, nu numai că a diminuat sentimentul investitorilor, dar îi împinge și pe consumatorii nervoși să își păstreze economiile.

Ca răspuns la aceste riscuri geopolitice, economiștii ING se așteaptă ca expansiunea în zona euro să stagneze în trimestrele al doilea și al treilea ale acestui an, rezultând o creștere anuală a PIB de doar 0,5%. Asta în comparație cu 0,9% anul trecut.

„Cu bugetul expansionist planificat al Germaniei, îmbunătățirea este încă probabilă în 2026, dar din cauza unui efect de report mai slab, am redus, de asemenea, prognoza de creștere pentru anul viitor la 1,1% (în scădere de la 1,4%)”, a declarat economistul șef Peter Vanden Houte. Datorită naturii schimbătoare a politicilor comerciale ale lui Trump, el a adăugat totuși că previziunile sunt foarte incerte.

Ar putea fi tarifele deflaționiste pentru Europa?

În ceea ce privește inflația, perspectiva unei încetiniri economice și scăderea costurilor energiei ar trebui să atenueze presiunile asupra prețurilor, care se apropie deja de ținta de 2% a BCE.

Inflația din zona euro (IAPC) a ajuns la 2,2% în martie, în scădere față de valoarea de 2,3% înregistrată în februarie în ritm anual. Aceasta înseamnă că prețurile continuă să crească, dar într-un ritm ușor mai lent.

Inflația de bază, care elimină componentele volatile precum energia și alimentele, a scăzut la 2,4%, cea mai scăzută valoare de la începutul anului 2022.

Între timp, inflația anuală a serviciilor a scăzut de la 3,7% în februarie la 3,4%. Acesta este cel mai scăzut nivel din ultimii aproape trei ani.

În ciuda faptului că tarifele scumpesc importurile străine, economiștii prevăd că războiul comercial al lui Trump ar putea fi de fapt deflaționist pentru zona euro, chiar dacă UE răspunde cu taxe de retorsiune.

Unul dintre motive este acela că incertitudinea economică limitează cheltuielile, dar există și perspectiva redirecționării comerțului din partea altor țări. De exemplu, China se confruntă acum cu taxe de 145% asupra produselor sale trimise în SUA, ceea ce înseamnă că mulți producători vor căuta piețe alternative. Dacă zona euro primește un surplus de mărfuri redirecționate, înseamnă că oferta va crește în raport cu cererea, ceea ce va duce la scăderea prețurilor.

În plus, euro este puternic în acest moment în raport cu dolarul, ceea ce face ca importurile să fie relativ mai ieftine pentru europeni. La începutul acestei săptămâni, moneda a atins cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani, investitorii punând la îndoială siguranța dolarului.