Afaceri (cu) mici, provocări mari: Un inginer specializat în construcţia de maşini prepară şi vinde mici, de peste un milion de euro pe an, după reţete tradiţionale. A aprovizionat inclusiv celebrul „La Cocoșatu’”

A aprovizionat cu mici celebrul restaurant „La Cocoşatu’” din Capitală. Foloseşte doar carne proaspătă, românească, din patriotism. Prepară bunătăţi pentru grătar după reţete tradiţionale culese dintr-o carte de bucate veche, după care se ghidau, odinioară, unităţile alimentare de stat. Carmangeria lui funcţionează într-un spaţiu cu o poveste aparte, amintit până şi în romanul unui scriitor contemporan. În spatele acestei afaceri de succes nu e vreun master-chef de renume, ci un inginer specializat în Tehnologia Construcţiilor de Maşini, Adrian Bărbăcioru.

Atelierul de mici de lângă atelierele CFR

Calea Griviţei, zona de Nord a Bucureştiului. La o aruncătură de băţ de Podul Grant, peste drum de atelierele CFR, inginerul Adrian Bărbăcioru conduce un altfel de atelier: unul în care se prepară mici, crenvurşti şi alte mezeluri.

Adrian Bărbăcioru a declarat, pentru Economedia: „Am ales denumirea Atelierul de Mici pentru că exprimă ceea ce facem. Atelier în Dex este descris ca un local înzestrat cu uneltele sau maşinile necesare, în care se desfăşoară o muncă meşteşugărească sau industrială organizată. Noi am vrut să exprimăm manualitatea şi creativitatea de care dăm dovadă. Având în vedere că de la mici a început totul, alegerea a fost una simplă”.

În spatele vitrinelor, procesul de producţie e în toi. Pentru angajaţii carmangeriei perioada minivacanţei de 1 Mai e cea mai aglomerată din an.

Analize Economedia

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Memento: Cum a arătat criza economică izbucnită în 2009 în România, venită tot din SUA / Au fost necesare măsuri dure de austeritate pentru redresare / Ca și acum, economia avea dezechilibre majore / Analiștii avertizează că politicile lui Trump împing Statele Unite în recesiune

ANALIZĂ Juniori pe piața muncii în IT-ul lovit de turbulențe. Experiențe de candidați: „Aproape orice postare pe LinkedIn are peste 100 de aplicanți”/ „În cazul în care nu ai absolvit o facultate, angajatorii nici nu te mai bagă în seamă”

ANALIZĂ Piața hotelieră, în vizorul dezvoltatorilor: Unități de jumătate de miliard de euro ar urma să fie inaugurate în următorii trei ani/ Care sunt marile branduri așteptate

ANALIZĂ Oul românesc: Producția anuală, peste 145.000 t / Locul 8 în Uniunea Europeană, la numărul de găini ouătoare, deși procentual România se situează sub 3% / Care sunt piețele principale

ANALIZĂ Ce s-a întâmplat pe piața RCA în ultimii 10 ani / Cât ne-au costat și cât ne costă falimentele: Prețul unei asigurări RCA a crescut de aproape 3 ori în perioada 2021-2024

ANALIZĂ De la export masiv de energie la import masiv, în nici 7 ore. Amplitudine de 3.700 MW într-o zi și ce spune acest lucru de starea Sistemului Energetic Național

ANALIZĂ Eliminarea facilităților fiscale începe să se vadă în venituri. Cum au scăzut salariile medii nete în ianuarie 2025 în domeniile vizate? IT-ul, cel mai bine plătit sector din piața muncii din România, a marcat un minus de 700 de lei de la o lună la alta – GRAFIC

Analiză. Statele Unite au ieșit „șifonate” din ultimele războaie comerciale cu China. Un nou conflict tarifar aduce noi riscuri pentru economia americană, în era AI

ANALIZĂ Antreprenoriat feminin în România: Doar una din 15 femei intenționează să demareze o afacere/ Avem un antreprenoriat de subzistență mai degrabă decât unul bazat pe inovație/ Digitalizarea aduce oportunități

ANALIZĂ România are o rată a șomajului ridicată în rândul tinerilor, de 25%, considerabil peste media UE/ Care sunt motivele, ce locuri de muncă pot găsi totuși aceștia și ce salarii se oferă?

ANALIZĂ Șantiere pentru verde: Mai multe orașe din România au în derulare proiecte de parcuri în 2025. Cum arată acestea și cât costă realizarea lor?

GRAFIC Evoluția cheltuielilor de apărare în România, țară cu război la graniță, și la vecini în ultimii 10 ani. Economiști: România a cheltuit doar aproximativ 42% din bugetul de apărare pe echipamente și infrastructură militară/ Deficitul bugetar limitează spațiul de manevră pentru creșterea cheltuielilor

ANALIZĂ De ce e importantă Germania pentru economia României? Este cel mai mare investitor străin în țara noastră și principalul partener comercial

GRAFIC Mii de angajați își pierd locul de muncă la început de 2025, după o creștere de 50% a concedierilor în 2024 / Harta concedierilor colective din România: cele mai afectate județe și sectoare

ANALIZĂ Peisaj din sectorul industrial, într-un an care a început cu reorganizări și concedieri în fabrici. Consultanți: Companiile sunt interesate de reducerea spațiilor și optimizare/ Unii jucători și-au diminuat suprafețele sau au renunțat la unități, dar vin și jucători noi

ANALIZĂ Cât a alocat statul și cât a cheltuit Armata română în ultimii ani pentru apărare. Pregătirile României nu s-au ridicat la nivelul țărilor NATO și UE din regiune

GRAFIC. Cum arată cheltuielile, veniturile și impozitele din România față de cele ale vecinilor din UE. Analiză Romanian Economic Monitor: Instabilitatea politică internă și presiunile economice externe, provocările semnificative pentru bugetul pe 2025

Analiză. Șantierele sportului în 2024: Peste 100 de proiecte, de sute de milioane de lei, au fost finalizate anul trecut. Care sunt cele mai mari investiții în derulare în acest an?

La vremuri noi tot noi: Posturi importante din companii sau agenții de sub umbrela statului, ocupate de clienți vechi ai funcțiilor publice

FOTO Topul aeroporturilor din România în funcție de trafic și inaugurările de proiecte noi așteptate în 2025

ANALIZĂ Bilanț „negru” în companiile prezente în România: Concedieri pe bandă rulantă chiar de la început de an

Cum se conturează piața IT în 2025? Andrei Kelemen, CEO al clusterului Cluj IT: An de tranziție, cu posibile noi concedieri, mai puține angajări, dar și oportunități/ Bianca Muntean, Transilvania IT: “Inovarea devine nu doar o opțiune, ci o necesitate. Va fi anul în care accentul trebuie să cadă pe dezvoltarea de produse proprii”

Cum se prefigurează 2025 pe piața muncii? Previziunile platformelor de job-uri: Vor fi foarte căutați specialiștii în AI, muncitorii calificați, inginerii/ Scăderi de salarii pentru sectoarele rămase fără facilități fiscale

ANALIZĂ. Antreprenori români în expansiune: Marile achiziții ale capitalului românesc din 2024 în țară și în regiune

GRAFIC Calendarul economic al anului. Evenimente și date-cheie în 2024: Încetinirea creșterii economice, deficit bugetar major, cea mai mare inflație din UE, dar încetinită, alegeri cu impact în economie și, pe final, o ordonanță care afectează puternic mediul de afaceri/ Am intrat în Schengen, am depășit Ungaria și am ajuns Polonia la un indicator important

Ce lucruri bune s-au întâmplat în economia României în 2024: Număr record de kilometri de autostrăzi inaugurate, intrăm în sfârșit în Schengen

ANALIZĂ 2024, an de miliarde pe piața de fuziuni și achiziții. Tranzacții majore în retail, energie și sectorul bancar, și chiar și în fotbal: Mega Image, Banca Transilvania și MVM, o parte dintre actorii care marchează achiziții semnificative

ANALIZĂ. Topul companiilor de bricolaj din România / O să reușească Altex să schimbe regulile jocului în 2025 după ce va achiziționa retailerul de bricolaj Brico Dépôt România?

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

Antreprenorul a explicat: „Pentru mici, perioada de maxim este evident sărbătoarea de 1-2 mai, dependentă însă de partea săptămânii în care pică în respectivul an şi maximizată de evoluţia vremii. Este posibil ca vânzarea în aceste zile să crească şi de 10 ori”.

În spatele vânzărilor record din aceste zile e însă un volum mare de muncă şi o experienţă acumulată în peste 20 de ani. Dar şi mult noroc care i-a surâs antreprenorului, în momentele-cheie.

De la paza clădirilor industriale, la producţia de mici

Adrian Bărbăcioru a lucrat ca inginer în anii `80. Imediat după Revoluţie, a ales să muncească pe cont propriu. În anul 1991, a deschis prima firmă, iar trei ani mai târziu un magazin alimentar, într-o localitate de provincie. Contabilul de la acea vreme avea să joace un rol providenţial pentru ce avea să urmeze.

„Contabila firmei de atunci, care lucra şi într-o unitate de stat din industria cărnii, mi-a sugerat să dezvolt o unitate de producţie proprie, ca pas firesc pentru a creşte profitabilitatea”, îşi aminteşte antreprenorul.

Costrucţia unei unităţi de producţie, care să aprovizioneze magazinul alimentar, avea să fie primul moment-cheie al afacerii, încă la început de drum.

Producţia de mici a început mai târziu, în anul 1998. Alegerea preparatului nu a fost întâmplătoare. Românii consumă mici de peste 150 de ani, indiferent de clasa socială din care fac parte.

Antreprenorul îşi aminteşte: „Investiţia a fost susţinută parţial din profitul altor activităţi, în contextual în care firma avea ca domeniu principal paza industrială, dar şi dintr-un credit bancar. Am început cu o echipă mică, de 4-5 oameni, iar începuturile au fost grele, lipsa de experienţă cântărind destul de mult”.

Al doilea moment-cheie a fost atunci când a început colaborarea cu patronul restaurantului „La Cocoşatu’”. L-a cunoscut cu ajutorul unei cunoştinţe comune, pe nume „Nea Nicu”.

Adrian Bărbăcioru a explicat: „Domnul Oiţă, proprietarul restaurantului La Cocoşatu a observat potenţialul, seriorizatatea şi capacitatea mea de muncă. Datorită încrederii pe care mi-a oferit-o, dorinţei mele de afirmare, măiestriei şi dedicării dânsului în comerţ, în timp s-a format o echipă între producător şi vânzător ce a propulsat brandul La Cocoşatu pe primul loc al vânzărilor de mici din Capitală”.

Colaborarea cu restaurantul „La Cocoşatu” i-a dat impulsul de care avea nevoie să mute carmanageria în Bucureşti. Norocul i-a surâs din nou, atunci când a găsit spaţiul potrivit, în care funcţionează şi astăzi.

În anul 2009, a închiriat clădirea de pe calea Griviţei, după ce a sunat la un anunţ de la mica publicitate. Propietarul spaţiului, un fost director la o societate ce a gestionat unităţile alimentare din sectorul 1 pe vremea lui Ceauşescu, i-a făcut cadou o carte de bucate, cu reţete tradiţionale, tipărită de Ministrul Agriculturii, în anul 1971.

Adrian Bărbăcioru a explicat: „El mi-a spus că era cartea de căpătâi a fostelor carmangerii de pe vremea lui Ceauşescu. Din punct de vedere sentimental, această carte are o valoare inestimabilă pentru mine”.

Atunci avea să afle că spaţiul pe care l-a închiriat are şi o poveste aparte. E amintit în romanul „Groapa” a scriitorului Eugen Barbu. Tot aici, în anii `80 a funcţionat unul dintre punctele de lucru ale celebrei afaceri „Bachus”, care a declanşat un scandal uriaş la acea vreme, după ce autorităţile au descoperit că pe piaţa neagră ajungeau cantităţi mari de vin neinventariat şi prelucrat.

Afacere cu mici, provocări mari

Decizia de a muta carmangeria în Bucureşti i-a deschis antreprenorului accesul la o piaţă mult mai mare decât în provincie, dar unde şi concurenţa e acerbă. Chiar şi aşa, omul de afaceri a căutat soluţii să se diferenţieze în comparaţie cu alţi competitori.

Carmangeria foloseşte doar materii prime de la furnizori locali. Carnea de vită provine din Botoşani, cea de porc din mai multe ferme din țară, iar carnea de oaie de la Sibiu. Conservarea se face doar cu sare, aşa cum prevăd reţetele vechi de peste 50 de ani.

Pe lângă reţetele tradiţionale pe care le foloseşte, a obţinut certificări care să ateste calitatea produselor.

Adrian Bărbăcioru a precizat: „Am obţinut atestatul de produs tradiţional pentru Micii Atelier precum şi alte certificări care implică respectarea reţetelor vechi, fără compromisuri. Pentru noi a fost o chestiune de mândrie, nu de strategie comercială”.

Scumpirea repetată a materiei prime, a utilităților, lipsa forței de muncă s-au dovedit a fi doar unele dintre cele mai mari provocări pe care a fost nevoit să le depăşească.

Adrian Bărbăcioru a explicat: „Din păcate, dezechilibrele aduse de potopul pandemiei au fost amplificate, cuantificate de conflictul din Ucraina. Instabilitatea politică, legislativă din jur, lipsa unei susţineri reale din partea statului, problemele legate de forţa de muncă, puterea de cumpărare în scădere, toate acestea ne forţează să plutim în ape tulburi, lipsiţi de predictibilitate”.

De exemplu, un kilogram de mici tradiţionali costă acum 33 de lei, unul de cârnaţi proaspeţi de porc şi vită 30 de lei, iar unul de burgeri, 57 de lei.

Micii au o istorie mare

Micii sunt atât de îngrăgiţi de români încât au până şi festivalurile lor. Chiar şi aşa, puţină lume ştie cum au apărut, prima oară, în bucătăria noastră.

După unele surse ar fi vorba de un accident. Un bucătar nu ar mai fi avut maţe pentru cârnaţi şi ar fi pus compoziţia direct pe grătar. Sunt voci care susţin că micii au ajuns la noi pe filiera Imperiului Otoman, în condiţiile în care şi alte popoare din balcani au produse similare precum „cevapcici” în spaţiul ex-iugoslav.

Adrian Bărbăcioru a explicat: „Avem varianta în care istoria micilor în România e strâns legată de influenţele culturale şi culinare ale Imperiului Otoman asupra regiunii, având în vedere faptul că ei se găsesc în diverse forme în ţări din Balcani sau varianta cârnatului fără membrană, la noi fiind menţionată o formă iniţială a lor în cărţile de bucate din 1871 şi 1877, variantă care exclude împrumutul de la vecini, având încă de la început în compoziţie carnea de porc. Este clar că micul a fost adoptat şi adaptat româneşte şi că face parte din identitatea noastră culinară”.

În anul 2023, la un festival de profil, unul dintre colaboratorii specializați în grătare, „In Mici We Trust”, a câștigat trofeul “Micul de Aur”, cu micii livrați de atelierul lui Adrian Bărbăcioru.

Antreprenorul are planuri mari.

Adrian Bărbăcioru a conchis: „Momentan lucrăm la o gamă de produse crud-uscate, am început din toamnă să lucrăm la ele şi încă le testăm şi perfecţionăm. Vor apărea în vitrină când vom fi mulţumiţi de reţetă, însă asta durează pentru că ele, în varianta lor de manufactură, nu industrială, au nişte timpi de maturare îndelungi”.

„Atelierul de Mici” a încheiat, anul 2023, cu o cifră de afaceri de aproape 5,2 milioane de lei, conform celor mai recente date disponibile la Registrul Comerţului.