Lituania va cheltui 1,1 miliarde de euro pentru a consolida securitatea la frontiera sa cu Rusia și Belarus, inclusiv cu mine antitanc, a anunțat luni Ministerul Apărării al acestei țări de pe flancul estic al NATO, relatează AFP, transmite Agerpres.
Lituania, Letonia și Estonia, toate având graniță cu Rusia, se tem că vor fi următoarele ținte ale Moscovei dacă aceasta va câștiga războiul împotriva Ucrainei.
Cele trei state baltice, foste republici sovietice, și-au consolidat apărarea după invazia armatei ruse în Ucraina. De asemenea, ele au sporit măsurile de securitate la frontiere după un aflux de migranți, care ar fi, susțin ele, inspirat de Moscova.
Acest nou efort financiar, care se va întinde pe o perioadă de 10 ani, va permite Lituaniei „să blocheze și să încetinească acțiunile statelor ostile”, a declarat Ministerul lituanian al Apărării într-un comunicat emis luni.
În ianuarie, Lituania și-a anunțat intenția de a cheltui anual 5 până la 6% din PIB-ul său pentru cheltuieli militare între 2026 și 2030.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Ministerul a precizat că are loc o „muncă intensă” pentru a determina cum „să se asigure integritatea liniei de apărare baltice”. El a adăugat că 800 de milioane de euro, din bugetul total de 1,1 miliarde de euro, vor fi alocați minelor antitanc.
Statele baltice, Finlanda și Polonia au decis, de asemenea, anul acesta să se retragă din Convenția de la Ottawa, care interzice achiziționarea, producerea, stocarea și utilizarea minelor antipersonal.
Organizații pentru drepturile omului, inclusiv Amnesty International și Comitetul Internațional al Crucii Roșii (CICR), au condamnat această decizie.
Ca parte a măsurilor prevăzute, Lituania va stoca arme antitanc și va construi alte fortificații în apropierea „Coridorului Suwałki”, lung de aproximativ 70 de kilometri, care leagă Belarus, un aliat al Rusiei, de regiunea rusă Kaliningrad, de-a lungul graniței dintre Lituania și Polonia.
Lituania intenționează să adâncească șanțurile de irigații care ar putea servi drept tranșee, să reîmpădurească zonele de frontieră și să planteze copaci pe drumurile principale pentru a proteja civilii și personalul militar.
Măsurile suplimentare includ „capacități de război electronic, sisteme anti-drone și consolidarea sistemului de observare și de avertizare timpurie”, a precizat ministerul.