VIDEO LIVE Mugur Isărescu, guvernatorul BNR: “Problema principală din punctul meu de vedere: finanțarea fluentă a deficitului bugetar. Nu va fi ușor în perioada următoare”

În luna mai s-a înregistrat o presiune puternică pe piața valutară, ieșiri mari de capital, probabil unele din cele mai mari, istoric, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, care prezintă marţi raportul trimestrial asupra inflaţiei. Problema majoră e deficitul public, a subliniat acesta. Guvernatorul a menționat că se creează condițiile pentru ca BNR să reducă rata dobânzii, în a doua parte a anului. “Dacă avem stabilitate”, a subliniat Isărescu.

Conferința guvernatorului BNR:

Cele mai importante declarații ale lui Mugur Isărescu:

• Prezentarea mea are unele actualizări acolo unde am putut să le fac
• A continuat evoluția descendentă a ratei inflației
• Aportul dominant la scăderea inflației a revenit combustibililor
• Rata anuală a inflației CORE2 ajustat s-a redus în T1, dar dezinflația e încetinită de presiuni în creștere în cazul subindicilor produse alimentare și servicii, mai ales pe filiera costurilor încă ridicate cu forța de muncă
• Există încă o presiune inflaționistă din partea costurilor cu forța de muncă
• Un prim grafic care arată bine, din punctul nostru de vedere. Excedentul de cerere agregată din economie s-a redus pe parcursul anului anterior, s-a anulat în T1 2025 și credem că vom avea un deficit de cerere, acest lucru presează în sens pozitiv, mișcă în jos inflația CORE2 ajustat
• Avem un declin consistent al investițiilor

Evoluțiile din luna mai

• În luna mai am avut o presiune puternică pe piața valutară, ieșiri mari de capital, probabil unele din cele mai mari, istoric. Nu au fost determinate de un singur element, a fost o avalanșă de factori negativi, a început din cauza tensiunilor și discursului public din perioada campaniilor electorale, s-au deteriorat treptat, au fost rezultale alegerilor, demisia guvernului, practic, și mai ales semnalul de alarmă l-a constituit faptul că Ministerul Finanțelor nu a putut luni după alegeri să ia bani din piață și a și anunțat acest lucru
• Am asistat la ieșiri masive, problema majoră nu au fost intervențiile. BNR a intervenit și în ziua imediat după alegeri, cu sume mari, chiar foarte mari
• Nu numai că am intervenit, s-au creat probleme legate de lichiditatea din piață.
  Cursul sub 5 lei era imposibil de apărat.
• S-a creat o celulă de criză, a venit ministerul de Finanțe aici, s-a discutat și am găsit o soluție. S-a limitat deprecierea cursului. S-a asigurat și lichiditatea în piață pentru a putea face plățile bugetare.
• Oricum cursul nu mai putea să fie păstrat, cred că ar fi dat mult mai rău ca el să se fi rupt chiar în prag de turul 2 și între timp să fie dificultăți și în onorarea unor plăți publice.
• De ce cursul a fost relativ stabil? Cursul a fost un curs de piață și singurul lucru pe care l-a făcut Banca Națională în ultimii 3-4 ani a fost să evităm o apreciere a cursului.
• Deci până anul trecut, în toamnă, mai degrabă intervențiile noastre au evitat aprecierea cursului pentru două motive foarte clare: avem deficit de balanță comercială, asta mai trebuia, să mai apreciem cursul. E vorba și de celelalte efecte, în special stimularea creditului în valută. Dacă ți se apreciază moneda în felul acesta, înseamnă că atunci când iei un credit în valută plătești mai puțin la rambursare. Păi cine nu ar face asta?
• Creditul în valută a fost extrem de periculos, a creat și multe credite neperformante, aproape 15 ani a durat ca Banca Națională să rezolve această problemă.
  Acestea sunt cele 2 motive pentru care nu am lăsat cursul să se aprecieze
• S-a creat anul trecut într-adevăr o supraevaluare, dar numai de 5%, am mai menționat-o.
• La sfârșitul lunii o să vedeți că, datorită intervenției pentru a tempera deprecierea de curs, rezervele mai și scad. Și cei care au făcut evaluări în piață nu au fost departe de situația reală. Dar suntem cu rezervele încă în intervalul optim.
• Intrările de capital ne-au ajutat să finanțăm un deficit mare și să acumulăm și rezerve.
  Dar trebuie să o spunem și pe cea dreaptă.
• Când ai asemenea deficite, în spate deficit bugetar, care sunt finanțate generos de intrări de capital ai și o vulnerabilitate
• Avem o problemă de finanțare, dacă se răzgândesc intrările de capital, rămânem cu deficite mai greu de finanțat astea a fost situația României în ultimul an, probabil o vom avea în continuare
• Problema principală din punctul meu de vedere: finanțarea fluentă a deficitului bugetar. Nu va fi ușor în perioada următoare, trebuie multă încredere.
• Și cealaltă problemă. „Domnul guvernator, o să speriați piețele”. Păi nu trebuie spus și adevărul? Pe măsură ce, începând cu martie, am sprijinit cursul, lichiditatea s-a dus în jos. De-aia a apărut aici ministrul de Finanțe. Acum lichiditatea s-a mai îmbunătățit.
• Și cealaltă problemă. „Domnul guvernator, o să speriați piețele”. Păi nu trebuie spus și adevărul? Pe măsură ce, începând cu martie, am sprijinit cursul, lichiditatea s-a dus în jos. De-aia a apărut aici ministrul de Finanțe. Acum lichiditatea s-a mai îmbunătățit.
• De la pandemie încoace, trecând prin război la graniță, România nu a avut o situație mai rea decât țările cu care ne putem compara, a fost chiar mai bună. nu am ajuns cu o rată de politică monetară ca în Ungaria, peste 14%, nici cu inflația atât de sus.
• Ce a creat valul de nemulțumire din această perioadă este datoria clasei politice să analizeze cu atenție. Nu a fost inflația mai mare, nu a fost deprecierea cursului.

• Prognoza

Inflație

• Prognoza nu arată rău, ceva mai rău decât anterior. La final de perioadă de prognoză în loc de 3,1% 3,4% în a doua jumătate a acestui an în loc de 3,8% – 4,6%, dar e făcută cu datele dinainte de 1 mai, nu cuprinde ce s-a întâmplat în perioada alegerilor, prognoza se poate modifica în mod sensibil
• Rata anuală a inflației: revizuire ascendentă, reintrarea în intervalul țintei fiind anticipată pentru T3 2026. Proiecție: 4,6% în decembrie 2025 și 3,4% în decembrie 2026
• Inflația vine în jos, e un lucru foarte bun.
• Problema majoră e deficitul public, cum îl corectăm, cât de repede îl corectăm, câtă credibilitate avem
• Trebuie să ducem treptat inflația în jos, cu o reducere treptată, sustenabilă a deficitului, fără să avem recesiune economică. Temă foarte grea.
• Avem probleme majore în economie, probleme structurale, probleme legate de maniera în care vom reuși să reducem deficitul public fără să ducem țara în recesiune
• Unele măsuri fiscale sunt inflaționiste, altele nu sunt, nu știm care va fi pachetul pe care îl va adopta guverul, trebuie să fim precauți în ceea ce privește prognoza
• Inflația vine în jos. Se creează premizele, condițiile să reducem în a doua parte a anului, așa cum s-a prognozat, și rata dobânzii. Dacă avem stabilitate. Dacă avem presiuni pe curs.. ce facem? Noi reducem dobânda de politică monetară și ea crește în piață, cum s-a întâmplat recent? În 3 zile s-a dus ROBOR-ul cu 2 procente în sus. Aici sunt riscurile.

Întrebări și răspunsuri

Î: S-a încheiat celula de criză?
R: A fost o singură zi. S-au găsit soluții. Nu a fost ușor. Rupturile puteau să se ducă mult mai sus, să oprești și deprecierea și să asiguri fluiditatea tuturor plăților, nu numai ale ministerului de finanțe, ci din economie.

Î: Cum vedeți un pachet de consolidare bugetară? Există posibilitatea unui acord cu FMI?
R: FMI nu are ce să facă în România. O să vină la consultări. FMI asigură lichiditatea în valută în momentul în care ai o criză valutară. Noi nu avem. Ei au prezentat 2-3 variante de pachet fiscal pentru o reducere treptată și sustenabilă a deficitului. Aceste variantă s-au discutat și cu Comisia Europeană și s-a ajuns la această variantă de reducere sustenabilă de un procent pe an a deficitului public în următorii 5 ani. În spațiul public din păcate se discută multe lucruri. Nu am auzit o discuție serioasă și avem nevoie de discuții serioase despre cum va fi făcută această corecție treptat, cu ce măsuri. Nu pot să fac niciun comentariu până când nu spune Guvernul pachetul pe care îl va adopta. Sunt câteva variante pe masă. Consiliul fiscal a ieșit în repetate rânduri alături de Banca Națională spunând cât de importantă este maniera în care se va face această corecție fiscală. Să fie treptată. O corecție lăsată la îndemâna pieței – ați văzut ce se întâmplă, piețele sunt nemiloase, pleacă capitalurile și nu mai ai bani să îți faci finanțarea.

Analize Economedia

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Memento: Cum a arătat criza economică izbucnită în 2009 în România, venită tot din SUA / Au fost necesare măsuri dure de austeritate pentru redresare / Ca și acum, economia avea dezechilibre majore / Analiștii avertizează că politicile lui Trump împing Statele Unite în recesiune

ANALIZĂ Juniori pe piața muncii în IT-ul lovit de turbulențe. Experiențe de candidați: „Aproape orice postare pe LinkedIn are peste 100 de aplicanți”/ „În cazul în care nu ai absolvit o facultate, angajatorii nici nu te mai bagă în seamă”

ANALIZĂ Piața hotelieră, în vizorul dezvoltatorilor: Unități de jumătate de miliard de euro ar urma să fie inaugurate în următorii trei ani/ Care sunt marile branduri așteptate

ANALIZĂ Oul românesc: Producția anuală, peste 145.000 t / Locul 8 în Uniunea Europeană, la numărul de găini ouătoare, deși procentual România se situează sub 3% / Care sunt piețele principale

ANALIZĂ Ce s-a întâmplat pe piața RCA în ultimii 10 ani / Cât ne-au costat și cât ne costă falimentele: Prețul unei asigurări RCA a crescut de aproape 3 ori în perioada 2021-2024

ANALIZĂ De la export masiv de energie la import masiv, în nici 7 ore. Amplitudine de 3.700 MW într-o zi și ce spune acest lucru de starea Sistemului Energetic Național

ANALIZĂ Eliminarea facilităților fiscale începe să se vadă în venituri. Cum au scăzut salariile medii nete în ianuarie 2025 în domeniile vizate? IT-ul, cel mai bine plătit sector din piața muncii din România, a marcat un minus de 700 de lei de la o lună la alta – GRAFIC

Analiză. Statele Unite au ieșit „șifonate” din ultimele războaie comerciale cu China. Un nou conflict tarifar aduce noi riscuri pentru economia americană, în era AI

ANALIZĂ Antreprenoriat feminin în România: Doar una din 15 femei intenționează să demareze o afacere/ Avem un antreprenoriat de subzistență mai degrabă decât unul bazat pe inovație/ Digitalizarea aduce oportunități

ANALIZĂ România are o rată a șomajului ridicată în rândul tinerilor, de 25%, considerabil peste media UE/ Care sunt motivele, ce locuri de muncă pot găsi totuși aceștia și ce salarii se oferă?

ANALIZĂ Șantiere pentru verde: Mai multe orașe din România au în derulare proiecte de parcuri în 2025. Cum arată acestea și cât costă realizarea lor?

GRAFIC Evoluția cheltuielilor de apărare în România, țară cu război la graniță, și la vecini în ultimii 10 ani. Economiști: România a cheltuit doar aproximativ 42% din bugetul de apărare pe echipamente și infrastructură militară/ Deficitul bugetar limitează spațiul de manevră pentru creșterea cheltuielilor

ANALIZĂ De ce e importantă Germania pentru economia României? Este cel mai mare investitor străin în țara noastră și principalul partener comercial

GRAFIC Mii de angajați își pierd locul de muncă la început de 2025, după o creștere de 50% a concedierilor în 2024 / Harta concedierilor colective din România: cele mai afectate județe și sectoare

ANALIZĂ Peisaj din sectorul industrial, într-un an care a început cu reorganizări și concedieri în fabrici. Consultanți: Companiile sunt interesate de reducerea spațiilor și optimizare/ Unii jucători și-au diminuat suprafețele sau au renunțat la unități, dar vin și jucători noi

ANALIZĂ Cât a alocat statul și cât a cheltuit Armata română în ultimii ani pentru apărare. Pregătirile României nu s-au ridicat la nivelul țărilor NATO și UE din regiune

GRAFIC. Cum arată cheltuielile, veniturile și impozitele din România față de cele ale vecinilor din UE. Analiză Romanian Economic Monitor: Instabilitatea politică internă și presiunile economice externe, provocările semnificative pentru bugetul pe 2025

Analiză. Șantierele sportului în 2024: Peste 100 de proiecte, de sute de milioane de lei, au fost finalizate anul trecut. Care sunt cele mai mari investiții în derulare în acest an?

La vremuri noi tot noi: Posturi importante din companii sau agenții de sub umbrela statului, ocupate de clienți vechi ai funcțiilor publice

FOTO Topul aeroporturilor din România în funcție de trafic și inaugurările de proiecte noi așteptate în 2025

ANALIZĂ Bilanț „negru” în companiile prezente în România: Concedieri pe bandă rulantă chiar de la început de an

Cum se conturează piața IT în 2025? Andrei Kelemen, CEO al clusterului Cluj IT: An de tranziție, cu posibile noi concedieri, mai puține angajări, dar și oportunități/ Bianca Muntean, Transilvania IT: “Inovarea devine nu doar o opțiune, ci o necesitate. Va fi anul în care accentul trebuie să cadă pe dezvoltarea de produse proprii”

Cum se prefigurează 2025 pe piața muncii? Previziunile platformelor de job-uri: Vor fi foarte căutați specialiștii în AI, muncitorii calificați, inginerii/ Scăderi de salarii pentru sectoarele rămase fără facilități fiscale

ANALIZĂ. Antreprenori români în expansiune: Marile achiziții ale capitalului românesc din 2024 în țară și în regiune

GRAFIC Calendarul economic al anului. Evenimente și date-cheie în 2024: Încetinirea creșterii economice, deficit bugetar major, cea mai mare inflație din UE, dar încetinită, alegeri cu impact în economie și, pe final, o ordonanță care afectează puternic mediul de afaceri/ Am intrat în Schengen, am depășit Ungaria și am ajuns Polonia la un indicator important

Ce lucruri bune s-au întâmplat în economia României în 2024: Număr record de kilometri de autostrăzi inaugurate, intrăm în sfârșit în Schengen

ANALIZĂ 2024, an de miliarde pe piața de fuziuni și achiziții. Tranzacții majore în retail, energie și sectorul bancar, și chiar și în fotbal: Mega Image, Banca Transilvania și MVM, o parte dintre actorii care marchează achiziții semnificative

ANALIZĂ. Topul companiilor de bricolaj din România / O să reușească Altex să schimbe regulile jocului în 2025 după ce va achiziționa retailerul de bricolaj Brico Dépôt România?

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

Și de regulă nu ai de unde să tai foarte rapid. Cel mult de la investiții. Nu se pot tăia salarii, nu poți da oameni afară rapid, astea sunt povești.
Și reducerea cheltuielilor publice este recesionistă, nu este fără efecte.

Esențial este să păstrăm credibilitatea politicilor pentru a avea finanțarea necesară în condiții de deficit major.

În țara asta nimeni nu vrea să plătească pentru reducerea deficitului. Distribuția costurilor acestei ajustări este problema esențială și aceasta este o chestiune politică.

Politicienii vor stabili acea formulă de a distribui treptat, sustenabil reducerea cheltuielilor sau creșterea veniturilor, astfel încât să nu accentueze problemele sociale, să nu cadă doar pe o grupare socială sau pe alta. Și asta este o decizie destul de grea.

Există o formulă prin care putem să evităm austeritatea. Treptat, strângem cureaua. Un program de dietă i-am spus. Nu înseamnă neapărat austeritate. Este un program negociat cu Uniunea Europeană, treptat, nu brutal, cam 0,7%-1% de reducere anuală a deficitului public. Să fie sub creșterea economică. Pentru asta trebuie să asiguri creștere economică de 2-3%, astfel ca la nivelul întregii țări să nu mai fie austeritate. Să nu mai fie dezmăț în ceea ce privește cheltuielile. Dar nu austeritate

Î: Suma pentru susținerea leului a fost de 6 miliarde de euro? Ne putea detalii despre amploarea ieșirilor de capital?
R: Nu pot să dau, vedem la sfârșitul lunii. Cei care au apărut în spațiul public, fiind bancheri, au mai multă libertate decât banca centrală, nu au greșit prea mult. Ușor au subevaluat ieșirile și intervențiile noastre. Și au fost sub toate formele. Mai puțin investițiile directe, că nu pleci cu fabrica în spinare. Multe au fost hedge funds..

Î: Primele semnale privind creșterea economică – am văzut mai degrabă stagnare.
R: Cel mai serios din punct de vedere al creșterii economice este stagnarea sau o mișcare descendentă – nu este o scădere încă – a investițiilor publice. Avem cerere de consum mai mică, nici creșterile de salarii nu au mai fost atât de mari. Dar în domeniul investițiilor s-ar putea să avem un factor care duce în jos creșterea economică. Nu ne dăm seama de proporții.

Î: Cât de aproape sau de departe este România de recesiune în condițiile actuale?
R: Suntem încă departe. Dar în funcție de măsuri… s-ar putea să… Cântărirea măsurilor nu este un lucru ușor, în același timp să păstrezi credibilitatea, să reduci sustenabil deficitul și să nu creezi recesiune. O combinație foarte grea, eu cred că se poate face.
Prioritățile sunt restabilirea încrederii piețelor de capital. Ea a fost zguduită, nu tulburată, ne-am jucat cu focul, noi, ca țară. Nu poți să te joci cu focul. Dacă cineva vorbește de naționalizare… Piața de capital ce poate să facă? Să se ducă se zică: „Da, am venit să îmi tai capul”. Bineînțeles că pleacă. Și au fost ieșiri mari de capital. Deci restabilirea încrederii este esențială, în condițiile de pace socială.

Î: Cum putem trece la finanțare locală a deficitului bugetar?
R: Se poate face și teoretic și practic. Dar la noi sunt două probleme majore. Deficitul bugetar este foarte mare, lumea nu își dă seama ce înseamnă 9% din PIB. Rezonabil, cu o gândire normală, a fost 50% pe plan intern, 50% pe plan extern. Să mai iei 50% de pe plan intern înseamnă să iei de la disponibilitățile băncilor cu care se finanțează economia. Nu cred că vrem asta. De acum înainte trebuie discutat serios cu creionul și cu cifrele, nu cu vorbe și cu dorințe. Este mare deficitul. A doua chestiune este că avem și deficit de cont curent. Deficitul de cont curent nu poți să îl finanțezi în lei, el trebuie finanțat în valută. Altminteri, se poate, dar acum nu cred.

Î: Creșterea economică s-a înjumătățit, în condițiile dublării sau triplării deficitului bugetar.
R: Creșterea s-a bazat în mare parte pe consum. Și consumul în mare parte a fost satisfăcut din exterior. S-a creat creștere economică, dar nu s-a creat în România, ci în străinătate. Creșterea economică din România, în ciuda creșterii masive a consumului, s-a dus în mare parte și le-am făcut creștere în alte țări din care România importă.

Î: Anul trecut am avut deficit de 9,3%, de la 5% prognoză. Credibilitatea guvernului – credeți că mai au rezerve de credibilitate să îi asigure pe cei care pariază pe România sau care finanțează România că mergem în direcția bună?
R: Încrederea se câștigă greu și se pierde într-o noapte. Dar ce s-a întâmplat ieri și a continuat și astăzi – piața valutară, monetară, bursieră arată că începutul este bun. Ca să nu avem scădere de creștere economică, în opinia mea, singura noastră șansă în condițiile actuale este atragerea banilor europeni, dar masiv, toate întârzierile trebuie aduse la zi. Și cred că se poate. Seriozitate, oameni care să fie serioși, nu spun ceva și peste 2 luni afli altceva, iar uneori peste un an afli că este altceva. Relație strânsă cu Comisia Europeană. Și, în felul acesta, pe măsură ce proiectele sunt repuse pe tapet și încep să funcționeze, se va recâștiga credibilitatea și de către piețele private de capital. Se va observa, că nu mai scade rezerva. Intră banii în rezerva băncii naționale și noi dăm către ministerul de finanțe echivalentul în lei. Invers a fost în ultimele luni, scade rezerva, scade lichiditatea în piață, crește presiunea pe curs, cresc dobânzile. Dacă nu repunem pe picioare rapid fondurile europene, nu văd unde s-ar putea duce lucrurile. Din experiență, nu ai de unde să tai repede. Singurele cheltuieli care se pot reduce rapid sunt cele cu investițiile, care vor duce și mai jos creșterea economică, către recesiune. Credibilitatea, mai ales dacă te apuci să tai la fonduri bugetare, nu o crești, ci o dai în jos.

Î: Care ar putea fi următorul prag psihologic pentru euro?
R: Nu îl spun. Cel mult pot să vorbesc despre o zonă de echilibru. O zonă de echilibru nu înseamnă margini, pentru că exact acolo te atacă speculatorii.
Î: Leul este în continuare supraapreciat?
R: La nivelul actual, cred că este într-o zonă de echilibru.

Î: În condițiile unei stabilități, cum vedeți posibilă reducerea dobânzii de politică monetară în a doua jumătate a anului, în condițiile în care avem o creștere a dobânzilor din piața monetară, zilele acestea?
R: Nu se poate face o reducere a ratei de politică monetară, până când dobânzile din piață nu scad. Nu trebuie neapărat să se ducă la cât au fost, dar să scadă sub rata de politică monetară. Acest lucru se poate întâmpla. Creșterea a fost destul de abruptă, să vedem cum o să fie scăderea. Dar asta înseamnă să se reinverseze sau să se amelioreze fluxurile de capital, ceea ce va duce la o îmbunătățire a lichidității.

Și trebuie să ne uităm și la inflație, care nu arată rău așa cum e acum. Dar avem necunoscuta politicii fiscale. Dacă se ia o măsură x sau y, are efect inflaționist, să o vedem.

Î: Și vă așteptați ca deprecierea leului din această lună să aibă un impact – cam cât de mare asupra inflației?
R: Cam 0,3. V-am spus cam mult, dar așa o calculăm noi. Dar suntem într-o perioadă de tranziție până se formează noul guvern. Stăm cu arma la picior să nu se deterioreze lucrurile și să păstrăm credibilitatea.

Î: Ați spus anul trecut că încercați să găsiți optimul astfel încât România să evite o recesiune. Mai încercați acest lucru, se mai poate face acest lucru? Sau la cum arată situația este greu să mai evităm o recesiune anul acesta?

R: Se poate, dar e mai greu.

Î: Cum vă explicați acest discurs cu naționalism, legionarism, ceaușism, toată această combinație?

R: Nu sunt sănătoase, discursul ăsta public nu dă sentimentul că suntem o țară sănătoasă. Suntem o țară serioasă. Hai să fim serioși! Contează. Credeți că nu ne citesc ceilalți? Citiți ce scriu băncile care ne finanțează? Când văd un asemenea discurs… noi avem probleme sociale, asta e altceva, nu toți au simțit creșterea economică. Asta e o chestiune pe care am ridicat-o de mulți ani. O problemă socială e cea distributivă. Așa cum funcționează societatea modernă a găsit formule prin care a echilibrat distribuția inegală a veniturilor.

BNR a menținut dobânda cheie

Amintim că Banca Națională a României (BNR) a menținut dobânda cheie, în ședința de politică monetară din 16 mai, în linie cu așteptările analiștilor. Banca centrală avertizează că existența unui pachet credibil de consolidare bugetară este crucială.

Rata anuală a inflației s-a redus la 4,86 la sută în martie 2025, de la 5,02 la sută în februarie, ca urmare a ieftinirii combustibililor și energiei, al cărei impact l-a devansat pe cel generat de accelerarea creșterii prețurilor alimentelor.

În ședința de vineri, Consiliul de administrație al BNR a analizat și aprobat Raportul asupra inflației, ediția mai 2025, document ce încorporează datele și informațiile disponibile până la data de 30 aprilie 2025.

Potrivit prognozei din Raport, rata anuală a inflației își va prelungi evoluția fluctuantă până în trimestrul III 2025, pe fondul unor efecte de bază și al expirării schemei de plafonare a prețului la energia electrică. Ea va descrește apoi, timp de patru trimestre, pe o traiectorie semnificativ mai ridicată decât cea din prognoza precedentă, coborând abia în trimestrul I 2026 și doar marginal sub limita de sus a intervalului țintei și rămânând ulterior relativ constantă.