Energia în Europa este în pericol pe măsură ce conflictul dintre Israel și Iran se intensifică / Aprovizionarea Europei cu gaze naturale lichefiate ar putea fi grav afectată

Creșterea prețurilor la energie în Europa se numără printre numeroasele riscuri ale actualei crize geopolitice, care amenință să blocheze una dintre cele mai importante rute de transport al combustibililor din lume. În combinație cu războiul comercial declanșat de tarifele impuse de SUA, există temeri că această criză ar putea afecta și economia globală, scrie Euronews.

Banca Mondială se așteaptă la o creștere de 2,3% pentru acest an, după o creștere de 2,8% în 2024.

De când Israelul a lansat atacuri aeriene împotriva infrastructurii militare și nucleare a Iranului, pe 13 iunie, prețurile petrolului au crescut cu peste 10% la nivel global. Prețurile ridicate și întreruperile în aprovizionare, combinate cu implicațiile războiului comercial, amenință să reducă producția la nivel global.

Analize Economedia

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Analiză. Cum arată industria automotive din România, un sector marcat acum de turbulențe majore: Țara noastră are un număr mare de companii active, Germania e cel mai mare investitor străin/ Forța de muncă a scăzut, iar costurile sunt în creștere

Șantiere de vară: Piața piscinelor, în expansiune/ Cât costă un astfel de proiect?

ANALIZĂ Prăpastia dintre tinerii români și angajatori. De ce are România cea mai ridicată rată de șomeri până în 25 de ani din UE / Claudia Indreica, Psihoselect: „Companiile nu mai au timp să instruiască”

ANALIZĂ Primăvară cu fabrici noi: Care sunt companiile care au anunțat investiții în producție în România

ANALIZĂ Ce înseamnă procedura de suspendare a fondurilor UE dacă George Simion ajunge preşedinte / În cazul victoriei lui Nicuşor Dan există posibilitatea unei amânări a procedurii

ANALIZĂ De 9 Mai, ziua Europei. Cum a evoluat economia României, de 18 ani în “familia” UE: Salariile s-au triplat, PIB-ul pe cap de locuitor (PPP) a depășit Ungaria, țara noastră a primit peste 100 de miliarde de euro fonduri UE

ANALIZĂ. Care sunt efectele deprecierii leului și cine suferă

ANALIZĂ Marele blackout din Spania și Portugalia. Cele două țări iberice plătesc prețul dezvoltării exagerate din regenerabile și insularizării rețelei / Cum stă România

ANALIZĂ Efervescență pe piața dealerilor auto din România: de la consolidări la intrări străine surpriză

GRAFIC Schimbare nemaivăzută în istoria comercială a SUA din ultimii 100 de ani. Analiză Romanian Economic Monitor: Majorarea agresivă a tarifelor vamale de către SUA va avea un impact major asupra tuturor economiilor implicate. Date despre relațiile comerciale România-SUA și posibilele efecte în țara noastră

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Val de restaurante, cofetării și cafenele noi în România. Apar și food-hall-urile/ Piața devine mai competitivă, iar specialiștii se așteaptă să apară noi concepte, inclusiv francize internaționale

ANALIZĂ Memento: Cum a arătat criza economică izbucnită în 2009 în România, venită tot din SUA / Au fost necesare măsuri dure de austeritate pentru redresare / Ca și acum, economia avea dezechilibre majore / Analiștii avertizează că politicile lui Trump împing Statele Unite în recesiune

ANALIZĂ Juniori pe piața muncii în IT-ul lovit de turbulențe. Experiențe de candidați: „Aproape orice postare pe LinkedIn are peste 100 de aplicanți”/ „În cazul în care nu ai absolvit o facultate, angajatorii nici nu te mai bagă în seamă”

ANALIZĂ Piața hotelieră, în vizorul dezvoltatorilor: Unități de jumătate de miliard de euro ar urma să fie inaugurate în următorii trei ani/ Care sunt marile branduri așteptate

ANALIZĂ Oul românesc: Producția anuală, peste 145.000 t / Locul 8 în Uniunea Europeană, la numărul de găini ouătoare, deși procentual România se situează sub 3% / Care sunt piețele principale

ANALIZĂ Ce s-a întâmplat pe piața RCA în ultimii 10 ani / Cât ne-au costat și cât ne costă falimentele: Prețul unei asigurări RCA a crescut de aproape 3 ori în perioada 2021-2024

ANALIZĂ De la export masiv de energie la import masiv, în nici 7 ore. Amplitudine de 3.700 MW într-o zi și ce spune acest lucru de starea Sistemului Energetic Național

ANALIZĂ Eliminarea facilităților fiscale începe să se vadă în venituri. Cum au scăzut salariile medii nete în ianuarie 2025 în domeniile vizate? IT-ul, cel mai bine plătit sector din piața muncii din România, a marcat un minus de 700 de lei de la o lună la alta – GRAFIC

Analiză. Statele Unite au ieșit „șifonate” din ultimele războaie comerciale cu China. Un nou conflict tarifar aduce noi riscuri pentru economia americană, în era AI

ANALIZĂ Antreprenoriat feminin în România: Doar una din 15 femei intenționează să demareze o afacere/ Avem un antreprenoriat de subzistență mai degrabă decât unul bazat pe inovație/ Digitalizarea aduce oportunități

ANALIZĂ România are o rată a șomajului ridicată în rândul tinerilor, de 25%, considerabil peste media UE/ Care sunt motivele, ce locuri de muncă pot găsi totuși aceștia și ce salarii se oferă?

ANALIZĂ Șantiere pentru verde: Mai multe orașe din România au în derulare proiecte de parcuri în 2025. Cum arată acestea și cât costă realizarea lor?

GRAFIC Evoluția cheltuielilor de apărare în România, țară cu război la graniță, și la vecini în ultimii 10 ani. Economiști: România a cheltuit doar aproximativ 42% din bugetul de apărare pe echipamente și infrastructură militară/ Deficitul bugetar limitează spațiul de manevră pentru creșterea cheltuielilor

ANALIZĂ De ce e importantă Germania pentru economia României? Este cel mai mare investitor străin în țara noastră și principalul partener comercial

GRAFIC Mii de angajați își pierd locul de muncă la început de 2025, după o creștere de 50% a concedierilor în 2024 / Harta concedierilor colective din România: cele mai afectate județe și sectoare

ANALIZĂ Peisaj din sectorul industrial, într-un an care a început cu reorganizări și concedieri în fabrici. Consultanți: Companiile sunt interesate de reducerea spațiilor și optimizare/ Unii jucători și-au diminuat suprafețele sau au renunțat la unități, dar vin și jucători noi

Piețele iau în calcul riscurile legate de aprovizionarea globală cu petrol și gaz natural lichefiat (GNL).

Iranul controlează strâmtoarea Hormuz, de mare importanță strategică, prin care trece o treime din transporturile maritime globale de petrol și o cincime din transporturile globale de GNL. Dacă aceasta ar fi blocată, prețurile ar putea crește vertiginos peste 100 de dolari. În prezent, un baril de țiței se tranzacționează la peste 75 de dolari, iar Brentul internațional se situează în jurul valorii de 77 de dolari.

„Nu mă aștept ca strâmtoarea să fie închisă”, a declarat dr. Yousef Alshammari, președintele London College of Energy Economics, pentru Euronews Business. El a adăugat: „Pur și simplu pentru că Iranul are nevoie ca Strâmtoarea Hormuz să fie deschisă pentru ca navele să poată trece pentru clienții săi, India și China”.

Cu toate acestea, chiar și atunci când nu este închisă, trecerea a afectat deja prețurile din cauza riscurilor asociate crizei. Unele petroliere au refuzat să treacă. Potrivit FT, cea mai mare companie de petroliere cotată la bursă din lume, Frontline, a declarat că va refuza noi contracte pentru a naviga prin strâmtoarea Hormuz.

Între timp, „companiile de asigurări vor percepe probabil tarife mai mari în prezent, în timp ce Qatarul încearcă să întârzie transporturile de GNL care trec prin strâmtoare”, a adăugat Alshammari.

Câmpurile de gaze naturale din regiune atrag, de asemenea, atenția. Iranul împărtășește cu Qatarul cel mai mare câmp de gaze naturale din lume, câmpul South Pars. Gazul natural lichefiat (GNL) provenit din această regiune este vital pentru restul lumii, inclusiv pentru Europa.

Inflația și afacerile: cum este afectată Europa

Deși UE dispune în prezent de rezerve adecvate de GNL, dependența blocului de GNL la nivel mondial îl face vulnerabil la șocurile geopolitice, întrucât își reduce dependența de gazul rusesc.

Pe măsură ce piața a evaluat riscul recent de întrerupere a aprovizionării, prețurile gazelor naturale în Europa au crescut semnificativ. Indicele de referință principal pentru prețurile gazelor naturale în Europa, TTF (Title Transfer Facility) din Olanda, a atins vineri la prânz, ora Europei, un nivel maxim pe ultimele trei luni, apropiindu-se de 41 euro/MWh.

Importurile Europei din Qatar acoperă aproape 10% din necesarul său de GNL. Alte țări din regiune, inclusiv Egiptul, exportă de asemenea GNL către Europa. Cu toate acestea, după atacul Hamas din 7 octombrie 2023, Israelul a închis o parte din propria producție, forțând Egiptul să oprească livrările de GNL și provocând o creștere bruscă a prețurilor gazelor naturale în Europa.

Europa are în prezent o serie de furnizori de gaze naturale. Norvegia a fost principalul furnizor de gaze naturale către UE în 2024, asigurând peste 33% din totalul importurilor de gaze naturale. Alți furnizori au fost Statele Unite, Algeria, Qatar, Regatul Unit, Azerbaidjan și Rusia.

Cele mai mari țări importatoare de GNL din UE sunt Franța, Spania, Italia, Țările de Jos și Belgia.

Dacă livrările din Qatar sunt afectate, Belgia, Italia și Polonia sunt cele mai afectate, deoarece această țară furnizează 38-45% din importurile lor de GNL, potrivit Institutului pentru Economie Energetică și Analiză Financiară (IEEFA).

Vestea bună este că cererea de gaz este de obicei la cel mai scăzut nivel în Europa în această perioadă a anului. Chiar și așa, vremea mai caldă decât de obicei în întreaga uniune stimulează cererea de răcire, ceea ce ar putea crește nevoia de energie în următoarele săptămâni.

„Creșterile prețurilor la energie determină creșterea inflației și pot avea un efect în lanț asupra politicii băncii centrale”, a spus Alshammari.

Băncile centrale, inclusiv Fed și Banca Angliei, au încetat să mai reducă ratele dobânzilor, pe fondul creșterii incertitudinii. Dacă vor constata că inflația este mai persistentă pe termen scurt și că – în cazul BCE și al BoE – ținta de 2% se îndepărtează, o înăsprire monetară suplimentară ar putea afecta economia, prin creșterea costurilor împrumuturilor și investițiilor.

„Ca urmare a războiului din Ucraina, a avut loc o schimbare de direcție, în special din partea UE, pentru a-și procura gazul natural lichefiat, gazul LNG, nu din Rusia, ci de la producători precum Qatar”, a declarat Marco Forgione, director general al Chartered Institute of Export and International Trade, pentru Euronews.

El a adăugat că orice factor care limitează tranzitul gazului natural lichefiat va avea un impact rapid asupra UE, „în special în sectorul manufacturier”.

Cererea de petrol este cea mai mare în timpul verii, parțial din cauza activității industriale. Însă constrângerile actuale în materie de aprovizionare și prețurile mai ridicate ar putea afecta și mai mult sectorul manufacturier.

Pentru întreprinderile europene, care se confruntă deja cu tensiuni comerciale accentuate legate de tarifele SUA, confruntarea cu complicațiile actuale este „ca și cum ai juca șah în patru dimensiuni”, a spus Forgione.

Creșterile bruște ale prețurilor petrolului și scăderea tarifelor de transport maritim pot duce la creșteri semnificative ale prețurilor de consum, la penurie de aprovizionare și la „shrinkflation” (situația în care un produs se micșorează ca dimensiune, dar prețul rămâne același), a mai spus el.

Implicații pentru piața globală

Infrastructura energetică a Iranului se află în centrul conflictului.

Țara este al nouălea producător mondial de petrol. La capacitate maximă, țara produce 3,8 milioane de barili de petrol pe zi, potrivit Administrației Informațiilor Energetice din SUA. Dar, din cauza sancțiunilor occidentale, exporturile de petrol ale Iranului sunt transportate în principal către China și India.

Iranul exportă 1,5 milioane de barili pe zi, furnizând 10% din importurile de petrol ale Chinei. Dacă a doua cea mai mare economie din lume, China, este privată de acest import, acest lucru ar putea avea un impact asupra economiei sale, deoarece va fi nevoită să se aprovizioneze din altă parte, ceea ce înseamnă că prețurile ar putea crește vertiginos.

Consecințele geopolitice potențiale ale conflictului dintre Iran și Israel țin piețele în suspans, iar volatilitatea pare să fie aici pentru a rămâne.

Între timp, rolul Europei în conflict rămâne de văzut.

„Cea mai mare îngrijorare a mea este că acesta se va transforma într-un conflict mai amplu, care va implica țările europene, Marea Britanie și Franța. Acesta este scenariul pe care nimeni nu vrea să-l vadă realizându-se”, a adăugat Alshammari.