Sursa: Eurac research
Comisia Europeană recomandă României să adopte o reformă fiscală care să aducă venituri „semnificativ peste 1,7% din Produsul Intern Brut”. Recomandările Comisiei vin după ce Consiliul UE a confirmat o decizie a Comisiei că România nu a luat măsuri eficiente pentru a reduce deficitul bugetar și a continuat să își majoreze cheltuielile, în special cu salarii pentru bugetari și pensii.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Comisia recomandă Consiliului să stabilească termenul de 15 octombrie 2025 pentru ca România să ia măsuri eficiente și să prezinte măsurile necesare pentru a asigura corectarea în timp util a deficitului excesiv. România trebuie să încheie situația de deficit excesiv până în anul 2030, mai recomandă Comisia.
Este esențială însă data de 8 iulie, când are loc un nou Consiliu EcoFin, dată până la care România este așteptată să fi adoptat deja un pachet de măsuri care să pună deficitul pe o traiectorie realistă de scădere, conform experților europeni consultați de Economedia.
Totodată, experți europeni consultați de G4Media au arătat că termenul de 15 octombrie propus de Comisia Europeană nu reprezintă o amânare pentru România, ci un detaliu birocratic, pentru că atunci are loc o ședință deja programată a Consiliului UE.
Recomandarea Comisiei
Comisia amintește că, la 25 octombrie 2024, România a prezentat primul său plan fiscal pe termen mediu pentru perioada 2025-2028 și a prezentat o ajustare fiscală eșalonată pe șapte ani. La 21 ianuarie 2025, Consiliul a adoptat o recomandare de aprobare a acestui plan fiscal, recomandare care a stabilit rate maxime de creștere pentru cheltuielile nete și a precizat setul de reforme și investiții care stau la baza extinderii perioadei de ajustare la șapte ani.
Pe 21 ianuarie 2025, Consiliul a adoptat o recomandare revizuită prin care recomandă României să pună capăt situației de deficit excesiv până în 2030. Consiliul a recomandat o traiectorie corectivă a cheltuielilor nete pentru România, cu următoarele rate maxime de creștere a cheltuielilor nete: 5,1% în 2025, 4,9% în 2026, 4,7% în 2027, 4,3% în 2028, 4,2% în 2029 și 3,9% în 2030.
Consiliul a stabilit termenul de 30 aprilie 2025 pentru ca România să ia măsuri eficiente și să prezinte măsurile necesare împreună cu raportul său anual de activitate pe 2025.
Până în prezent, România nu a prezentat raportul.
În 2024 și 2025, cheltuielile nete au crescut mult mai rapid decât a recomandat Consiliul, ceea ce a dus la un deficit public ridicat persistent, punând în pericol corectarea în timp util a deficitului excesiv până în 2030.
Comisia amintește că nu există „factori relevanți” atenuanți care să fie luați în considerare în cadrul procedurii de deficit excesiv și care ar putea modifica această evaluare.
Conform datelor furnizate de Eurostat la 22 aprilie 20256, deficitul public general în România a fost de 9,3% din PIB în 2024. Aceasta este mult mai mare decât proiecția de deficit de 7,9% din PIB inclusă în planul fiscal-structural pe termen mediu trimis de România în octombrie 2024.
Previziunile Comisiei Europene din primăvara anului 2025 prevăd un deficit public general de 8,6% din PIB în 2025 și de 8,4% din PIB în 2026. Deficitul structural este proiectat la 7,9% în 2025 și se preconizează că va rămâne la fel în 2026.
Astfel, având în vedere deteriorarea recentă a poziției fiscale a României în raport cu planul fiscal-structural pe termen mediu, Comisia Europeană estimează că viitoarea reformă fiscală ar trebui să vizeze generarea de venituri suplimentare mult peste nivelul de 1,7% din PIB prevăzut în planul fiscal. „Pentru a contribui la redresarea situației fiscale, vor fi necesare, de asemenea, măsuri suplimentare pentru a îmbunătăți administrarea și colectarea impozitelor și pentru a asigura un control strict al cheltuielilor curente, inclusiv al salariilor publice”, transmite instituția.
România, singura țară din UE care nu a luat măsuri eficiente de reducere a deficitului
Amintim că Comisia Europeană a constatat în data de 4 iunie că România este singura țară din UE care nu a luat măsuri efective pentru reducerea deficitului, în cadrul procedurii de deficit excesiv, și a recomandat țării noastre să adopte și să pună în aplicare măsuri de corecție a deficitului până la Consiliul ECOFIN din luna iulie, altfel riscă declanșarea procedurii ce duce la tăiere de fonduri europene de coeziune și din PNRR.
România a raportat un deficit de 9,3% din Produsul Intern Brut (PIB) în anul 2024, iar Comisia Europeană estimează deficite de 8,6% anul acesta și 8,4% anul viitor.
„Țara în care am ajuns la concluzia că nu au avut loc acțiuni eficiente este România. Este o abatere foarte, foarte semnificativă de la ceea ce s-a promis. Deci, dacă ne uităm doar la anii 2024 și 2025, a existat o abatere bugetară de 1,7% din PIB, raportat la obiectivul de deficit asumat. România s-a angajat să ajungă la un deficit de 6,4% din PIB până în 2026, dar noi prognozăm un deficit de 8,4%, cu 2 puncte procentuale din PIB mai mare. Este, în esență, o situație foarte îngrijorătoare în România”, a declarat un oficial european.
Drept urmare, Comisia Europeană a concluzionat că România nu a luat nicio măsură eficientă pentru a reduce deficitul bugetar și a propus Consiliului să adopte o decizie în acest sens.
Consiliul EcoFin a discutat concluzia Comisiei Europene în data de 20 iunie și a acceptat, procedural, concluzia Comisiei că România nu a luat măsuri de corecție a deficitului, având în vedere amploarea abaterii.
Pașii următori
Acum, Comisia Europeană a emis o nouă recomandare pentru România privind noua cale de corectare a deficitului excesiv pentru România.
Consiliul ECOFIN va dezbate această recomandare și va emite o decizie în cadrul întâlnirii din data de 8 iulie.
Risc major pentru fondurile europene
Dacă România nu ia măsuri de corecție a deficitului bugetar până la Consiliul ECOFIN din iulie, riscă declanșarea procedurii ce duce la tăiere de fonduri europene de coeziune și din PNRR, a declarat oficialul european.
„În ce privește potențiale probleme sau implicații pentru accesul la finanțarea UE… Presupunând că, la 20 iunie, Consiliul adoptă o opinie conform căreia România nu a luat măsuri eficiente pentru a-și corecta deficitul excesiv, acest lucru declanșează ceea ce se numește cadrul de condiționalitate macroeconomică. Acesta se bazează pe articolul 10 alineatul (1) din regulamentul RRF, care afectează astfel fondurile din cadrul mecanismului de redresare, dar și pe articolul 19 alineatul (7) din regulamentul privind dispozițiile comune, care reflectă faptul că afectează fondurile de coeziune. Pe această bază, se deschide un proces care ar putea conduce în cele din urmă la pierderea accesului României la finanțarea UE din aceste surse”, a explicat oficialul european.
El a precizat că procesul este unul complicat, care durează, dar poate duce în cele din urmă la suspendarea plăților de fonduri europene de coeziune și din PNRR. Dimensiunea sumelor suspendate va fi decisă în funcție de gravitatea situației.
„Comisia face o propunere Consiliului privind aplicarea cadrului de condiționalitate macroeconomică. Procesul este unul complicat. Acesta implică un dialog structurat cu Parlamentul. Calendarul nu este stabilit în regulament. Nu este ceva ce s-ar întâmpla în următoarele zile sau săptămâni. Probabil că, din punctul de vedere al recomandării, va avea loc după vacanța de vară și va dura ceva timp. Este un proces complicat. În cele din urmă, acest lucru poate duce la suspendarea angajamentelor și a eventualelor plăți în cadrul ambelor fonduri. În funcție de gravitatea situației, Comisia va decide în cele din urmă în funcție de mărimea sancțiunii. Nu există o formulă sau un algoritm care să fie stabilit”, a mai explicat oficialul.
Măsuri necesare până în iulie
Oficialul european a subliniat că recomandă ca România să înceapă să adopte și să pună în aplicare măsuri semnificative de corecție fiscală înainte ca Consiliul să declanșeze procedura de suspendare a fondurilor, în mod ideal înainte de Consiliul ECOFIN din iulie.
Procesul de suspendare a fondurilor este declanșat odată ce Consiliul aprobă avizul privind lipsa unei acțiuni eficiente la 20 iunie.
„Cred că, având în vedere gravitatea situației fiscale din România, ar fi foarte recomandabil, și este ceea ce recomandăm, ca România să înceapă să adopte și să pună în aplicare măsuri semnificative de corecție fiscală cu mult înainte de această dată, în mod ideal înainte de Consiliul ECOFIN din iulie”, a subliniat oficialul european.
Următorii pași în această privință vor fi probabil doar după vacanța de vară, a mai spus el.
Maraton până la evaluările agențiilor de rating
România trebuie să vină cu un plan concret de măsuri și să adopte inclusiv legislație pentru implementare până la următorul Consiliu EcoFin din 8 iulie, astfel încât Consiliul să primească și să dea mai departe un semnal pozitiv că țara noastră își asumă să reducă deficitul.
Acest semnal va fi important pentru agențiile de rating, care au programate evaluări privind rating-ul României în august și septembrie.
În cazul în care nu ia măsuri de reducere a deficitului până atunci, România riscă retrogradarea și ar putea ajunge o țară nerecomandată investițiilor, în contextul în care este deja în prag de „junk”.
Dacă România nu ia măsuri până în iulie, EcoFin mai are o ședință abia abia pe 10 octombrie. Asta ar însemna că România ar rata un semnal pozitiv al Consiliului până la evaluările agențiilor de rating din august/septembrie.
Context. România este țara cu cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, de 9,3% din Produsul Intern Brut (PIB).
Țara noastră și-a asumat printr-un plan fiscal o reducere a deficitului la 7% în acest an și până la 3% în 2030. Datele pe primele luni arată însă o reducere slabă a deficitului, comparativ cu anul trecut.
Totodată, România avea termen în luna martie pentru propunerea unei reforme fiscale, asumată prin PNRR, prin care să ia măsuri fiscale structurale cu un impact de 1,7% din PIB, adică de 23 miliarde de lei, în 2025. Această reformă nu a fost propusă, ținând cont că România a trecut prin alegeri prezidențiale, iar situația politică a condus la amânarea deciziilor de această natură.
