„Autostrada” evacuării gazului din Marea Neagră a trecut Dunărea

Gazoductul Tuzla-Podișor, care are ca scop să preia de la țărm gazele extrase din Marea Neagră de asocierea Petrom-Romgaz, tocmai a subtraversat Dunărea, Brațul Borcea. Conducta a fost trasă la o adâncime de 67 de metri și se întinde  pe o lungime de 1,8 kilometri.

„Pe parcursul execuției, echipele noastre s-au confruntat cu provocări geologice neprevăzute, cum ar fi procesele de dolomitizare, care au necesitat ajustări strategice în foraj și alezare. Aceste lucrări de anvergură demonstrează capacitatea tehnică și expertiza inginerilor noștri de a depăși provocările geologice extreme și de implementare a unor soluții inovatoare pentru consolidarea infrastructurii energetice naționale”, spune Ion Sterian, directorul Transgaz, beneficiarul acestui gazoduct.

Această subtraversare a Dunării a fost partea cea mai complexă a acestui proiect. Până la Podișor, județul Giurgiu, care este punctul terminus, este doar o linie dreaptă. Cel mai probabil, tot proiectul va fi finalizat în acest an sau la începutul anului viitor. La începutul lui 2027 ies la suprafață primele cantități de gaze din perimetru Neptun Deep, a cărui exploatare aproape va dubla producția României.

Conducta de transport gaze naturale „Țărmul Mării Negre-Podișor”, în valoare de aproximativ 500 milioane de euro, este proiect inclus în Planul de Dezvoltare a Sistemului Național de Transport (SNT) gaze naturale pentru următorii 10 ani, plan în valoare de peste 9,1 miliarde euro, aprobat de ANRE. Conducta este inclusă pe lista de proiecte de interes comun ale UE și a fost depus pentru finanțare prin Fondul de Modernizare, obținând o finanțare de 85 milioane euro. Diferența de finanțare va fi acoperită de la bănci și din fonduri proprii.

Analize Economedia

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Analiză. Cum arată industria automotive din România, un sector marcat acum de turbulențe majore: Țara noastră are un număr mare de companii active, Germania e cel mai mare investitor străin/ Forța de muncă a scăzut, iar costurile sunt în creștere

Șantiere de vară: Piața piscinelor, în expansiune/ Cât costă un astfel de proiect?

ANALIZĂ Prăpastia dintre tinerii români și angajatori. De ce are România cea mai ridicată rată de șomeri până în 25 de ani din UE / Claudia Indreica, Psihoselect: „Companiile nu mai au timp să instruiască”

ANALIZĂ Primăvară cu fabrici noi: Care sunt companiile care au anunțat investiții în producție în România

ANALIZĂ Ce înseamnă procedura de suspendare a fondurilor UE dacă George Simion ajunge preşedinte / În cazul victoriei lui Nicuşor Dan există posibilitatea unei amânări a procedurii

ANALIZĂ De 9 Mai, ziua Europei. Cum a evoluat economia României, de 18 ani în “familia” UE: Salariile s-au triplat, PIB-ul pe cap de locuitor (PPP) a depășit Ungaria, țara noastră a primit peste 100 de miliarde de euro fonduri UE

ANALIZĂ. Care sunt efectele deprecierii leului și cine suferă

ANALIZĂ Marele blackout din Spania și Portugalia. Cele două țări iberice plătesc prețul dezvoltării exagerate din regenerabile și insularizării rețelei / Cum stă România

ANALIZĂ Efervescență pe piața dealerilor auto din România: de la consolidări la intrări străine surpriză

GRAFIC Schimbare nemaivăzută în istoria comercială a SUA din ultimii 100 de ani. Analiză Romanian Economic Monitor: Majorarea agresivă a tarifelor vamale de către SUA va avea un impact major asupra tuturor economiilor implicate. Date despre relațiile comerciale România-SUA și posibilele efecte în țara noastră

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Val de restaurante, cofetării și cafenele noi în România. Apar și food-hall-urile/ Piața devine mai competitivă, iar specialiștii se așteaptă să apară noi concepte, inclusiv francize internaționale

ANALIZĂ Memento: Cum a arătat criza economică izbucnită în 2009 în România, venită tot din SUA / Au fost necesare măsuri dure de austeritate pentru redresare / Ca și acum, economia avea dezechilibre majore / Analiștii avertizează că politicile lui Trump împing Statele Unite în recesiune

ANALIZĂ Juniori pe piața muncii în IT-ul lovit de turbulențe. Experiențe de candidați: „Aproape orice postare pe LinkedIn are peste 100 de aplicanți”/ „În cazul în care nu ai absolvit o facultate, angajatorii nici nu te mai bagă în seamă”

ANALIZĂ Piața hotelieră, în vizorul dezvoltatorilor: Unități de jumătate de miliard de euro ar urma să fie inaugurate în următorii trei ani/ Care sunt marile branduri așteptate

ANALIZĂ Oul românesc: Producția anuală, peste 145.000 t / Locul 8 în Uniunea Europeană, la numărul de găini ouătoare, deși procentual România se situează sub 3% / Care sunt piețele principale

ANALIZĂ Ce s-a întâmplat pe piața RCA în ultimii 10 ani / Cât ne-au costat și cât ne costă falimentele: Prețul unei asigurări RCA a crescut de aproape 3 ori în perioada 2021-2024

ANALIZĂ De la export masiv de energie la import masiv, în nici 7 ore. Amplitudine de 3.700 MW într-o zi și ce spune acest lucru de starea Sistemului Energetic Național

ANALIZĂ Eliminarea facilităților fiscale începe să se vadă în venituri. Cum au scăzut salariile medii nete în ianuarie 2025 în domeniile vizate? IT-ul, cel mai bine plătit sector din piața muncii din România, a marcat un minus de 700 de lei de la o lună la alta – GRAFIC

Analiză. Statele Unite au ieșit „șifonate” din ultimele războaie comerciale cu China. Un nou conflict tarifar aduce noi riscuri pentru economia americană, în era AI

ANALIZĂ Antreprenoriat feminin în România: Doar una din 15 femei intenționează să demareze o afacere/ Avem un antreprenoriat de subzistență mai degrabă decât unul bazat pe inovație/ Digitalizarea aduce oportunități

ANALIZĂ România are o rată a șomajului ridicată în rândul tinerilor, de 25%, considerabil peste media UE/ Care sunt motivele, ce locuri de muncă pot găsi totuși aceștia și ce salarii se oferă?

ANALIZĂ Șantiere pentru verde: Mai multe orașe din România au în derulare proiecte de parcuri în 2025. Cum arată acestea și cât costă realizarea lor?

GRAFIC Evoluția cheltuielilor de apărare în România, țară cu război la graniță, și la vecini în ultimii 10 ani. Economiști: România a cheltuit doar aproximativ 42% din bugetul de apărare pe echipamente și infrastructură militară/ Deficitul bugetar limitează spațiul de manevră pentru creșterea cheltuielilor

ANALIZĂ De ce e importantă Germania pentru economia României? Este cel mai mare investitor străin în țara noastră și principalul partener comercial

Contructorul, care a început lucrul în 2023, este un consorțiu turcesc condus de Kalyon.

Conducta „Țărmul Mării Negre-Podișor” va permite gazelor din Marea Neagră să intre în SNT și să ajungă, astfel, la operatorii economici și la gospodăriile din localitățile racordate la sistem, fiind un proiect strategic, vital pentru securitatea energetică, consolidarea acesteia și dezvoltarea sustenabilă a economiei naționale. Mai mult, acest gazoduct va face legătura cu sursele noi de gaze naturale din Coridorul Transbalcanic și Coridorul Vertical din care face parte și conducta BRUA, fiind necesar și pentru transportul gazelor ce ar urma să vină în România din zona Mării Caspice, din terminalele de LNG din Turcia și Grecia.

Conducta este amplasată în zona de sud-est a țării și traversează 3 județe: Constanța, Călărași și Giurgiu, respectiv 42 de unități administrativ teritoriale (UAT). Această investiție va contribui semnificativ la creșterea securității în aprovizionarea cu gaze naturale a României, la diversificarea surselor de aprovizionare cu gaze naturale, la dezvoltarea social-economică a zonelor traversate, prin crearea de noi locuri de muncă, atât în perioada de implementare a proiectului, cât și în perioada de operare.