Raport Erste / Costurile restabilirii credibilității fiscale pentru România: creștere economică mai lentă și inflație mai mare / Planurile fiscale, apreciate de investitori și agențiile de rating

Raportul de perspectivă macroeconomică pentru România în 2025, realizat de Erste Group, semnat de economistul șef al BCR, Ciprian Dascălu, și analistul BCR Vlad Ioniță arată că reașezarea fiscală întârziată afectează creșterea și inflația.

Datele privind PIB-ul pentru prima jumătate a anului indică faptul că 2025 va fi încă un an cu o creștere sub potențial. Totuși, economia a arătat o reziliență mai mare decât se aștepta inițial. În funcție de evoluția în a doua jumătate a anului, există posibilitatea unor surprize pozitive privind creșterea. O atitudine precaut optimistă descrie cel mai bine perspectiva actuală a României. Deși reziliența este notabilă, dezechilibrele macroeconomice persistente și provocările structurale profunde continuă să amplifice riscurile externe, pe fondul unei cereri interne slăbite, lăsând redresarea pe un teren fragil, se arată în raport

În același timp, această reziliență ascunde un echilibru delicat. Consolidarea fiscală a devenit ancora principală a credibilității politicilor. Eforturile guvernului de a reduce deficitele – printr-o combinație de măsuri fiscale și restrângere a cheltuielilor – au fost suficiente pentru a menține ratingul de investiții al României. Această realizare nu este de neglijat, având în vedere nevoile ridicate de finanțare și dependența de investitorii străini. Totuși, ajustarea nu vine fără costuri; o creștere mai lentă a investițiilor publice și un sprijin fiscal limitat pot afecta dinamica PIB-ului, iar indicatorii previzionali indică o temperare a impulsului economic în a doua jumătate a anului.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Ce ar putea însemna majorarea capitalului social pentru firme: Măsură necesară, dar creșterea e prea bruscă. Noile înregistrări de firme s-ar putea reduce/ Cristian Bărcan, fondator REGnet: „Impactul ar fi resimțit mai ales de firmele mici, motorul economiei, care reprezintă peste 95% din totalul companiilor din România”

ANALIZĂ. Ce acțiuni de la Bursa de Valori București au „bătut” constant piața în ultimii cinci ani / Două companii din eșalonul doi se fac remarcate

ANALIZĂ Ce companii de la bursa românească au oferit în ultimii cinci ani cele mai consistente randamente ale dividendelor / Cum se schimbă topul dacă luăm în calcul și evoluția acțiunilor

Piața imobiliară din Dubai atrage românii, dar rămâne una de nișă / Este un recul pe piața din România, dar aceasta rămâne încă atractivă pentru investitori, spun agenții imobiliari/ Care este profilul investitorului român în imobiliarele din Dubai

ANALIZĂ Expansiunea discretă a Ungariei în România: companii și afaceriști apropiați de Viktor Orban cumpără business-uri românești

ANALIZĂ. Cei mai importanți angajatori IT din România au renunțat la sute de salariați într-un an. Compania care conducea topul din 2023 a rămas fără 1.000 de angajați în 2024

Imperiul Pavăl: de la un magazin modest în Bacău în 1992 la un gigant cu investiții de peste 20 de miliarde de lei în 2025 / De la bricolaj, imobiliare și construcții, la energie, agricultură, pharma și turism – ANALIZĂ Economedia

ANALIZĂ Economedia. Unde se va situa România în clasamentul european al taxării, după majorările anunțate de Guvern / Avertisment: Pierdem principalele avantaje și competitivitate, ce punem în loc?

ANALIZĂ Tablou în piața muncii: Rata șomajului a ajuns în primul trimestru al anului la cel mai ridicat nivel din 2020 încoace/ Numărul de persoane ocupate a scăzut cu aproximativ 323.000 în interval de un an. Ce urmează?

ANALIZĂ Bursa de la București, printre cele mai ieftine din regiune și cu dividende generoase / Ungaria ne-a depășit la randamentul dividendului și este chiar mai ieftină decât România

ANALIZĂ Băncile românești listate la bursă sunt mai ieftine în termeni de profitabilitate comparativ cu cele din regiune. La ce multipli se tranzacționează acțiunile BRD și Banca Transilvania comparativ cu bănci din Austria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia și Slovacia

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

Analiză. Transportatorii români iau locul celor polonezi pe piețele europene, cu flote mari și șoferi gata să călătorească în întreaga UE / Provocări din cauza stagnării economice și a crizei fiscale, care crește taxe și reduce avantajul de cost

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Analiză. Cum arată industria automotive din România, un sector marcat acum de turbulențe majore: Țara noastră are un număr mare de companii active, Germania e cel mai mare investitor străin/ Forța de muncă a scăzut, iar costurile sunt în creștere

Șantiere de vară: Piața piscinelor, în expansiune/ Cât costă un astfel de proiect?

ANALIZĂ Prăpastia dintre tinerii români și angajatori. De ce are România cea mai ridicată rată de șomeri până în 25 de ani din UE / Claudia Indreica, Psihoselect: „Companiile nu mai au timp să instruiască”

ANALIZĂ Primăvară cu fabrici noi: Care sunt companiile care au anunțat investiții în producție în România

ANALIZĂ Ce înseamnă procedura de suspendare a fondurilor UE dacă George Simion ajunge preşedinte / În cazul victoriei lui Nicuşor Dan există posibilitatea unei amânări a procedurii

ANALIZĂ De 9 Mai, ziua Europei. Cum a evoluat economia României, de 18 ani în “familia” UE: Salariile s-au triplat, PIB-ul pe cap de locuitor (PPP) a depășit Ungaria, țara noastră a primit peste 100 de miliarde de euro fonduri UE

ANALIZĂ. Care sunt efectele deprecierii leului și cine suferă

ANALIZĂ Marele blackout din Spania și Portugalia. Cele două țări iberice plătesc prețul dezvoltării exagerate din regenerabile și insularizării rețelei / Cum stă România

ANALIZĂ Efervescență pe piața dealerilor auto din România: de la consolidări la intrări străine surpriză

GRAFIC Schimbare nemaivăzută în istoria comercială a SUA din ultimii 100 de ani. Analiză Romanian Economic Monitor: Majorarea agresivă a tarifelor vamale de către SUA va avea un impact major asupra tuturor economiilor implicate. Date despre relațiile comerciale România-SUA și posibilele efecte în țara noastră

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Val de restaurante, cofetării și cafenele noi în România. Apar și food-hall-urile/ Piața devine mai competitivă, iar specialiștii se așteaptă să apară noi concepte, inclusiv francize internaționale

Politica monetară constrânsă de inflația pe termen scurt

Politica monetară rămâne, între timp, constrânsă de o inflație încăpățânat de ridicată. Cu puțină atenuare față de finalul anului trecut, presiunile asupra prețurilor rămân ridicate și peste ținta Băncii Naționale a României. Factori structurali – precum creșterea salariilor într-o piață a muncii încă strânsă, ajustările administrate ale prețurilor și efectele primare și posibil secundare ale măsurilor fiscale – determină o reluare a inflației în a doua jumătate a anului. Ca urmare, BNR are puțin spațiu pentru a reduce ratele dobânzilor fără să pună în pericol credibilitatea stabilității prețurilor și ancorele anticipațiilor inflaționiste. Prin urmare, banca centrală va menține politica monetară mai strânsă mai mult timp decât și-ar fi dorit mediul de afaceri și gospodăriile.

În concluzie, ecuația macroeconomică a României este una de reziliență sub presiune. Disciplina fiscală a restabilit încrederea investitorilor, dar în detrimentul perspectivelor de creștere pe termen scurt. Inflația a pierdut din avans în prima jumătate a anului, dar a rămas prea ridicată pentru a permite relaxarea monetară. Interacțiunea acestor forțe sugerează că perspectiva României va depinde de menținerea credibilității fiscale, permițând în același timp spațiu pentru investiții și reforme structurale care să susțină creșterea pe termen mediu.

Modelul de creștere bazat pe consum a ajuns la limitele sale

Povestea creșterii economice a României a fost în general condusă de consumul gospodăriilor în istoria recentă. Inflația persistent ridicată și creșterea salariilor mai scăzută în prima jumătate a anului au determinat o decelerare vizibilă a consumului privat. Aceiași factori sunt așteptați să susțină această tendință în trimestrele următoare, iar consumul este văzut ca fiind relativ diminuat față de normele istorice. În prima jumătate a anului, economia a crescut cu +0,3% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.

Există o discrepanță importantă între seria ajustată sezonier și cea neajustată. Pe seria ajustată sezonier, economia a crescut cu 1,4% în prima jumătate a anului. Ratele anuale de creștere ar trebui să converge. Privind datele pentru S1 2025, menținem prognoza de creștere a PIB-ului pentru acest an la +1,3%. Profilul de risc este în prezent relativ echilibrat. Chiar și cu unele rate negative trimestriale de creștere în ultimele trimestre – ceea ce nu este scenariul nostru de bază – creșterea PIB-ului ar trebui să rămână în jur de 1% în acest an.

“Pentru 2026, păstrăm prognoza de creștere a PIB la +2,1%. Absorbția fondurilor UE și investițiile de stat sunt cruciale pentru creșterea PIB pe termen scurt, deoarece 2026 este ultimul an al RRP. România are o expunere limitată la tarifele SUA, iar impactul negativ general vine mai ales prin canalul indirect prin principalii parteneri comerciali din UE.”, subliniază raportul.

Structura creșterii economice – puncte slabe pe toate palierele

Pe partea ofertei, agricultura a avut o contribuție minoră de +0,1pp la creșterea anuală de +0,3% în trimestrul 2 din 2025 și a fost per ansamblu neutră în S1 2025. Industria a avut o contribuție neutră în T2 2025, dar a scăzut cu 0,3pp creșterea de +0,3% în S1 2025. Construcțiile au contribuit cu +0,1pp la creșterea din T2 2025 și cu +0,3pp în S1 2025. Serviciile au avut o contribuție negativă de -0,2pp la creșterea anuală în T2 2025 și a rămas la același nivel în S1 2025. Impozitele nete au adăugat 0,3pp în T2 2025 și 0,5pp în S1 2025.

Pe partea cererii, consumul privat a fost principalul motor al creșterii. A avut o contribuție de +0,7pp la creșterea PIB de +0,3% în T2 2025, iar în S1 2025 a adăugat 0,6pp la creșterea generală. Investițiile au fost surprinzător de slabe în T2 2025, cu o contribuție negativă de -0,1pp, dar privind S1 2025, investițiile au adus o contribuție relativ puternică de +0,5pp. Consumul public continuă să nu susțină creșterea, cu contribuții de -0,2pp în T2 2025 și S1 2025. Contribuția negativă a exporturilor nete a devenit mai moderată în acest trimestru, la doar -0,4pp, după -2,8pp în primul trimestru. În prima jumătate a anului, exporturile nete au scăzut creșterea anuală cu 1,4pp. Stocurile continuă să susțină creșterea, adăugând 0,3pp la creșterea anuală a PIB în T2 2025, în timp ce în S1 2025 contribuția a fost de +0,8pp.

Inflația pe o traiectorie volatilă, influențată de măsurile fiscale

Rata anuală a inflației s-a dovedit a fi destul de persistentă la începutul anului, cu puțină decelerare față de finalul lui 2024. După eliminarea plafonului de prețuri în iulie, indicele prețurilor de consum (IPC) a crescut vizibil, prețurile la energie electrică urcând cu aproape 62% luna peste lună.

În august, majorările de TVA și accize au intrat în vigoare, iar rata anuală a inflației a accelerat la 9,9%, peste așteptări, cu un transfer mai mare al creșterii TVA în prețurile de consum. Vârful inflației este așteptat în septembrie, ușor peste nivelul din august, urmând o decelerare treptată, cu un IPC de 9,7% la final de an. Inflația de bază este estimată să încheie 2025 la 7,5%, după ce a atins 7,9% în august.

În ceea ce privește anul următor, se așteaptă o decelerare puternică în iulie-august, când efectele prețurilor la energie electrică și ale majorărilor de taxe vor ieși din baza de calcul statistică. IPC pentru sfârșitul lui 2026 este estimat la 3,7%. În aprilie anul viitor, expiră și plafonul de prețuri la gazele naturale, ceea ce ar putea aduce riscuri serioase în sens ascendent pentru inflație.

“În scenariul nostru actual, este expectată doar o creștere minoră. Condițiile meteorologice au fost mai bune anul acesta comparativ cu anul trecut, ceea ce ar putea duce la prețuri mai scăzute pentru legume și unele fructe până la finalul anului. Măsurile recente de consolidare fiscală vor pune, în general, o presiune descendentă asupra cererii agregate, ceea ce la rândul său ar putea reduce inflația.”, arată specialiștii BCR.

Politica monetară

BNR a decis să mențină dobânzile neschimbate în acest an, cu rata cheie la 6,50%. Slăbiciunea cererii agregate și unele semne de răcire pe piața muncii sunt argumente pentru susținătorii politicii monetare relaxate în prezent. Totuși, un vârf de inflație în a doua jumătate a anului 2025, cauzat de eliminarea plafonului la prețul electricității și de majorările de TVA și accize, impune o atitudine de așteptare din partea BNR. Deciziile viitoare în politica monetară vor depinde mult de perspectivele inflației.

Creșterea economică și piața valutară sunt, de asemenea, factori importanți. Guvernatorul BNR a oferit un ghidaj clar în august, afirmând că tăierile de dobândă în acest an sunt improbabile. Ne așteptăm ca BNR să reia scăderea dobânzilor în februarie 2026, dacă perspectivele inflației vor fi favorabile.

Randamente și spread-uri

După ce șocul electoral s-a diminuat, randamentele obligațiunilor românești au scăzut treptat, deoarece riscul unei retrogradări a ratingului a devenit mai puțin probabil. Eforturile recente de consolidare fiscală s-au dovedit a fi suficiente pentru a menține, pe termen scurt, statutul de investiție al României. Riscuri rămân, în special deoarece stabilitatea politică este un element cheie pentru agențiile de rating în evaluările lor.

“Va dura ceva timp până la o discuție privind revenirea perspectivei la stabilă, fiind esențială o îmbunătățire a execuției bugetare și a dinamicii datoriei. Evaluarea noastră este că valorile actuale de piață pentru randamentul pe 10 ani sunt ușor peste valoarea justă, iar o tendință descendentă este așteptată mai târziu în acest an. Credem, de asemenea, că segmentul scurt ar trebui să fie semnificativ mai mic, cu valoarea justă a diferențialului 2 ani-10 ani mai ridicată. Totuși, pentru ca aceste evoluții să se concretizeze, este necesară o îmbunătățire reală a indicatorilor fiscali, posibil în chiar trimestrul 4 din 2025.”

Piața valutară

Leul s-a depreciat la 5,12 față de euro la începutul lunii mai, pe fondul turbulențelor politice după primul tur al alegerilor prezidențiale. Credem că intervalul 5,05-5,10 este, în general, noua zonă de confort pentru BNR. Transferul puternic al variațiilor cursului în inflație și rolul important al EUR/RON pentru încrederea consumatorilor ar trebui să limiteze o depreciere bruscă suplimentară pe termen scurt. Fundamentalele slabe legate de deficitele gemene ridicate susțin o depreciere graduală a leului în anii următori. Volumul tranzacțiilor pe piața valutară locală a crescut semnificativ după primul tur al alegerilor prezidențiale din mai, dar situația s-a liniștit ulterior.

“Privind strict EUR/RON, evaluarea noastră bazată pe fundamentale macro arată că moneda este încă ușor supraevaluată, dar considerăm că BNR nu va permite o volatilitate mai mare în acest an. Pe termen lung, EUR/RON ar trebui să continue să se deprecieze în linie cu diferențialul de inflație față de zona euro.”

Planurile fiscale apreciate de investitori și agențiile de rating

România a încheiat 2024 cu un deficit bugetar de -9,3% din PIB în termeni ESA, cel mai ridicat din UE. După un ciclu electoral agitat, a fost formată o coaliție largă, iar noul guvern și-a arătat determinarea de a aborda acest deficit fiscal major. Perspectiva fiscală pentru acest an nu este optimistă, întrucât deficitul bugetar cash a fost de -4,04% din PIB în perioada ianuarie-iulie 2025, neschimbat față de aceeași perioadă a anului trecut. Prim-ministrul a anunțat că o revizuire bugetară este probabilă în septembrie, iar ținta deficitului pentru acest an ar putea fi revizuită în creștere, până la circa -8% din PIB, față de -7,0% în prezent.

La începutul lunii iulie, guvernul a anunțat un pachet fiscal substanțial cu măsuri menite să aducă o consolidare fiscală de 1,23% din PIB în cinci luni din acest an. Alte măsuri de consolidare sunt planificate începând din ianuarie 2026 și cumulează o consolidare pe întreg anul de 3,75 puncte procentuale din PIB în 2026, inclusiv carry-over-ul din august 2025. Printre măsuri se numără majorarea cotei TVA și a accizelor.

La scurt timp după, a fost anunțat un al doilea pachet fiscal. Unele dintre cele mai importante măsuri includ creșterea impozitelor pe proprietate cu aproximativ 70%, reforma pensiilor speciale, reforma companiilor de stat, reducerea personalului în administrația publică și majorarea pragului contribuției asigurărilor sociale pentru persoanele cu activitate independentă. Aceste măsuri ar trebui să aibă un impact mai mic, estimat la circa 0,5 puncte procentuale din PIB în 2026.

“Vedem o ajustare fiscală graduală pentru România în următorii ani, în conformitate cu planul de consolidare pe 7 ani agreat cu UE. Dacă lucrurile merg conform acestui plan, o retrogradare a ratingului este probabil să fie evitată. Având în vedere măsurile anunțate până acum, deficitul bugetar pentru 2026 ar putea surprinde pozitiv. Deficitele mai mici vor însemna o stabilizare a dinamicii datoriei în raport cu PIB. Plățile cu dobânzile rămân un punct de preocupare.”

Peisajul politic

După rezultatul primului tur al alegerilor prezidențiale, prim-ministrul și-a dat demisia, iar politica a devenit o preocupare majoră pentru piețele financiare. Victorii centristului Nicușor Dan au adus o puternică ușurare, iar o mare coaliție între toate partidele pro-UE a fost formată, numindu-se un nou guvern la finele lui iunie 2025. La începutul lui iulie, guvernul a adoptat un pachet amplu de măsuri de consolidare fiscală menite să restabilească încrederea investitorilor și să evite o retrogradare a ratingului.

La începutul lui septembrie, un alt set de măsuri a fost prezentat, focalizat pe administrația locală, companiile de stat și reforma pensiilor speciale, printre altele. Mai pot fi anunțate reforme suplimentare în acest an, guvernul anunțând cel puțin un alt pachet fiscal. Fără alegeri majore în următorii trei ani, apetitul pentru reforme și abordarea problemelor structurale ale României ar trebui să fie ridicat. Un parcurs credibil de consolidare fiscală și un guvern stabil sunt esențiale pentru România în anii următori. Un zgomot politic poate apărea în 2027, odată cu schimbul agreat al funcției de prim-ministru între PNL și PSD. Conflicte între partidele din coaliție privind reformele sunt, de asemenea, posibile, mai notează raportul Erste.

Obiectivele de dezvoltare durabilă

România performează mai bine decât media UE și face progrese în patru domenii ale Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă (ODD): Energie accesibilă și curată, Parteneriate pentru obiective, Viața sub apă și Acțiune climatică. Deși România arată îmbunătățiri în majoritatea celorlalte ODD-uri, pleacă de pe o poziție mai slabă comparativ cu UE. Progres notabil a fost înregistrat în domeniile Pace, Justiție și instituții puternice, Fără sărăcie, Muncă decentă și creștere economică și Fără foame, unde performanța este remarcabilă. Totuși, Calitatea educației rămâne o provocare majoră. România nu doar că rămâne în urma mediei UE în acest domeniu, dar se îndepărtează tot mai mult de atingerea obiectivului. Pentru a reduce acest decalaj, România trebuie să utilizeze pe deplin fondurile UE și să realizeze reforme semnificative în economie și societate, în special ca parte a eforturilor pentru aderarea la OCDE.

România resimte mai mult indirect tarifele SUA

Una dintre cele mai dezbătute evoluții din politica comercială din acest an a fost introducerea tarifelor SUA asupra exporturilor UE. După negocieri îndelungate, Washington și Bruxelles au convenit asupra unui tarif uniform de 15%. Pentru România, impactul este inevitabil, dar în mare parte indirect. În următoarele 12 luni, pachetul tarifar este estimat să reducă PIB-ul cu 0,2–0,3 puncte procentuale, în principal prin efectele secundare venite de la principalii parteneri comerciali din zona euro. Analiza structurii industriale arată că povara este concentrată în câteva sectoare mai direct integrate în lanțurile de aprovizionare transatlantice. Industria auto, echipamentele electrice și metalele de bază sunt cele mai expuse, reflectând poziția României ca furnizor în ecosistemul industrial extins al Europei.

Prognoze pentru România 

• Creștere reală PIB: 2025 +1,3%, 2026 +2,1%, 2027 +3,0%

• Creștere consum privat: 2025 +1,7%, 2026 +1,5%, 2027 +2,1%

• Creștere formare brută capital fix: 2025 +3,3%, 2026 +3,0%, 2027 +5,5%

• Inflație: 2025 7,3%, 2026 6,5%, 2027 3,0%

• Rata șomajului: 2025 5,9%, 2026 5,7%, 2027 5,5%

• Echilibru bugetar (% din PIB): 2025 -7,7%, 2026 -6,4%, 2027 -5,7%

• Datoria publică (% din PIB): 2025 58,5%, 2026 60,0%, 2027 61,9%

• EUR/RON: 2025 5,09, 2026 5,17, 2027 5,27

• Rata dobânzii politicii monetare: 2025 6,50%, 2026 5,00%, 2027 4,00%