Retrospectiva săptămânii Economedia: Inflația rămâne ridicată, influențată de majorările TVA și a accizelor la energie / BNR păstrează dobânzile ridicate, cu posibilitatea reducerilor în 2026 / Ce spun experții și piețele despre pachetele fiscale

Romania a trecut cu bine în această săptămână de evaluarea agenției de rating Moody’s, dar a primit și vestea că se menține campioana inflației în Europa, cu perspective de a ajunge la 10% în septembrie. Între timp, FMI și Comisia Națională de Prognoză și FMI au revizuit în scădere perspectivele de creștere economică ale României, iar președintele Nicușor Dan spune că cel târziu la începutul anului 2027 România va începe o creştere pe care românii o vor vedea.

Iată principalele știri economice ale săptămânii de la Economedia.

România a trecut și al treilea test: Moody’s confirmă ratingul României la ”Baa3”, perspectiva rămâne negativă / Riscuri legate de menținerea sprijinului politic pentru reforme

Agenţia de rating Moody’s a confirmat, vineri, calificativul României la ”Baa3”, perspectiva rămând negativă. Decizia de a menţine perspectiva negativă reflectă riscurile semnificative de implementare legate de programul ambiţios de consolidare fiscală al Guvernului, se arată într-un raport al Moody’s.

BREAKING | FMI a revizuit în scădere prognoza de creștere economică a României pentru 2025, de la 1,6% la 1%. Pentru 2026, a redus-o la jumătate, de la 2,8% la 1,4%: „Colectați mai bine, colectați mai mult, cheltuiți mai judicios”

Şeful misiunii Fondului Monetar Internaţional (FMI) pentru România, Joong Shik Kang, a susținut vineri la sediul Băncii Naționale a României (BNR) o conferință de presă la finalul misiunii obișnuite în România, în care a prezentat prognozele de creștere economică pentru țara noastră – 1% în 2025 și 1,6% în 2026.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Ce ar putea însemna majorarea capitalului social pentru firme: Măsură necesară, dar creșterea e prea bruscă. Noile înregistrări de firme s-ar putea reduce/ Cristian Bărcan, fondator REGnet: „Impactul ar fi resimțit mai ales de firmele mici, motorul economiei, care reprezintă peste 95% din totalul companiilor din România”

ANALIZĂ. Ce acțiuni de la Bursa de Valori București au „bătut” constant piața în ultimii cinci ani / Două companii din eșalonul doi se fac remarcate

ANALIZĂ Ce companii de la bursa românească au oferit în ultimii cinci ani cele mai consistente randamente ale dividendelor / Cum se schimbă topul dacă luăm în calcul și evoluția acțiunilor

Piața imobiliară din Dubai atrage românii, dar rămâne una de nișă / Este un recul pe piața din România, dar aceasta rămâne încă atractivă pentru investitori, spun agenții imobiliari/ Care este profilul investitorului român în imobiliarele din Dubai

ANALIZĂ Expansiunea discretă a Ungariei în România: companii și afaceriști apropiați de Viktor Orban cumpără business-uri românești

ANALIZĂ. Cei mai importanți angajatori IT din România au renunțat la sute de salariați într-un an. Compania care conducea topul din 2023 a rămas fără 1.000 de angajați în 2024

Imperiul Pavăl: de la un magazin modest în Bacău în 1992 la un gigant cu investiții de peste 20 de miliarde de lei în 2025 / De la bricolaj, imobiliare și construcții, la energie, agricultură, pharma și turism – ANALIZĂ Economedia

ANALIZĂ Economedia. Unde se va situa România în clasamentul european al taxării, după majorările anunțate de Guvern / Avertisment: Pierdem principalele avantaje și competitivitate, ce punem în loc?

ANALIZĂ Tablou în piața muncii: Rata șomajului a ajuns în primul trimestru al anului la cel mai ridicat nivel din 2020 încoace/ Numărul de persoane ocupate a scăzut cu aproximativ 323.000 în interval de un an. Ce urmează?

ANALIZĂ Bursa de la București, printre cele mai ieftine din regiune și cu dividende generoase / Ungaria ne-a depășit la randamentul dividendului și este chiar mai ieftină decât România

ANALIZĂ Băncile românești listate la bursă sunt mai ieftine în termeni de profitabilitate comparativ cu cele din regiune. La ce multipli se tranzacționează acțiunile BRD și Banca Transilvania comparativ cu bănci din Austria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia și Slovacia

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

Analiză. Transportatorii români iau locul celor polonezi pe piețele europene, cu flote mari și șoferi gata să călătorească în întreaga UE / Provocări din cauza stagnării economice și a crizei fiscale, care crește taxe și reduce avantajul de cost

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Analiză. Cum arată industria automotive din România, un sector marcat acum de turbulențe majore: Țara noastră are un număr mare de companii active, Germania e cel mai mare investitor străin/ Forța de muncă a scăzut, iar costurile sunt în creștere

Șantiere de vară: Piața piscinelor, în expansiune/ Cât costă un astfel de proiect?

ANALIZĂ Prăpastia dintre tinerii români și angajatori. De ce are România cea mai ridicată rată de șomeri până în 25 de ani din UE / Claudia Indreica, Psihoselect: „Companiile nu mai au timp să instruiască”

ANALIZĂ Primăvară cu fabrici noi: Care sunt companiile care au anunțat investiții în producție în România

ANALIZĂ Ce înseamnă procedura de suspendare a fondurilor UE dacă George Simion ajunge preşedinte / În cazul victoriei lui Nicuşor Dan există posibilitatea unei amânări a procedurii

ANALIZĂ De 9 Mai, ziua Europei. Cum a evoluat economia României, de 18 ani în “familia” UE: Salariile s-au triplat, PIB-ul pe cap de locuitor (PPP) a depășit Ungaria, țara noastră a primit peste 100 de miliarde de euro fonduri UE

ANALIZĂ. Care sunt efectele deprecierii leului și cine suferă

ANALIZĂ Marele blackout din Spania și Portugalia. Cele două țări iberice plătesc prețul dezvoltării exagerate din regenerabile și insularizării rețelei / Cum stă România

ANALIZĂ Efervescență pe piața dealerilor auto din România: de la consolidări la intrări străine surpriză

GRAFIC Schimbare nemaivăzută în istoria comercială a SUA din ultimii 100 de ani. Analiză Romanian Economic Monitor: Majorarea agresivă a tarifelor vamale de către SUA va avea un impact major asupra tuturor economiilor implicate. Date despre relațiile comerciale România-SUA și posibilele efecte în țara noastră

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Val de restaurante, cofetării și cafenele noi în România. Apar și food-hall-urile/ Piața devine mai competitivă, iar specialiștii se așteaptă să apară noi concepte, inclusiv francize internaționale

Cifrele au fost semnificativ reduse față de prognozele anterioare, din aprilie 2025, de la 1,6% în 2025, respectiv 2,8% în 2026. Cu alte cuvinte, FMI a redus prognoza cu aproape 40% în 2025 și la jumate pentru 2026. Prognoza pentru 2025 fusese oricum redusă semnificativ și în aprilie, de la 3,3% la 1,6%.

Comisia Naţională de Prognoză revizuiește în scădere estimările privind creşterea economică din acest an, de la 1,4% la 0,6% / Redresarea este așteptată abia din 2026, cu un avans de peste 2% anual până în 2028

Scenariul de vară pentru orizontul 2025-2028 arată o reconfigurare semnificativă a previziunilor macroeconomice, determinată în principal de datele statistice din primul semestru al anului 2025 şi de pachetul de consolidare fiscală (majorări ale TVA și accizelor, ajustări ale pensiilor şi cheltuielilor cu personalul din sectorul public), precum și de liberalizarea prețului energiei electrice.

Ca efect combinat, Comisia Naţională de Prognoză revizuiește în scădere creșterea economică reală și în sens ascendent inflația, păstrând totodată o traiectorie de redresare moderată pe termen mediu, conditionată însă de evoluţia cererii externe şi de eventuala introducere a unor măsuri fiscale suplimentare.

Vicepremierul Moşteanu, întrebat dacă Bolojan va demisiona dacă CCR respinge Pachetul 2: Nu! Nu se termină lumea cu un pachet legislativ. Nu are cine să-l înlocuiască pe Bolojan în momentul ăsta

Vicepremierul Ionuţ Moşteanu susţine că premierul Ilie Bolojan nu trebuie să demisioneze în cazul în care Curtea Constituţională (CCR) respinge Pachetul 2 de reformă, adoptat recent de Parlament, transmite news.ro.”Nu se termină lumea cu un pachet legislativ. Nu are cine să-l înlocuiască pe Bolojan în momentul ăsta”, arată Ionuţ Moşteanu, care subliniază că USR e partidul din coaliţie care-l susţine cel mai puternic pe Ilie Bolojan.

”Pur şi simplu mergem pe mâna dânsului. Nu mai punem probleme suplimentare, că şi aşa sunt destule discuţii în coaliţie. Cred că Ilie Bolojan e omul de care România are nevoie în momentul ăsta”, este de părere Moşteanu.

Vicepremierul Ionuţ Moşteanu a fost întrebat dacă se aşteaptă ca premierul Ilie Bolojan să demisioneze din fruntea guvernului în cazul în care Pachetul 2 de reformă nu va trece de Curtea Constituţională.

Nicușor Dan: ”Cel târziu la începutul anului 2027 România va începe o creştere pe care românii o vor vedea”

Preşedintele Nicuşor Dan a declarat, joi, că cel târziu la începutul anului 2027 România va începe o creştere pe care românii o vor vedea, transmite News.ro. El a mai spus că nu se pune problema de anticipate, cel puţin în accepţiunea sa, pentru că anticipate înseamnă o instabilitate pe care România nu şi-o permite.

Preşedintele Nicuşor Dan a declarat la B1 că în urmă cu 4-5 luni, eram într-o societate economică-socială în care (..) mulţi erau la o limită.

”În momentul acesta, prin TVA, prin lanţul de scumpiri care l-a generat, prin majorări de accize, spaţiul pe care oamenii ăştia îl au a devenit şi mai mic. Asta e categoric. Însă, trebuie să spunem că alternativa poate să fie mult mai rea. Alternativa care se profila şi faţă de care, în momentul ăsta, eu consider că ne-am îndepărtat, nu mai există risc, de a downgrada, de a ieşi fondurile, de a veni FMI şi de a bloca economia, asta era mult, mult mai rău pentru fiecare dintre români”, a spus preşedintele

”Cel târziu la începutul anului 2027 România va începe o creştere pe care românii o vor vedea”, a mai spus şeful statului.

Nicuşor Dan a dat asigurări că nu se pune problema de alegeri anticipate.

Ionuț Moşteanu, despre disputa Boloş – Ciolacu pe deficit: Boloş era foarte lăudat de Ciolacu.  Am o solidă bănuială că Boloş l-a învăţat pe Ciolacu această schemă de pe urma căreia suferim şi acum

Vicepremierul Ionuţ Moşteanu susţine că fostul ministru al Finanţelor Marcel Boloş l-a învăţat pe Marcel Ciolacu să nu mai facă rectificare bugetară şi să aloce bani din fondul de rezervă al Guvernului, transmite news.ro

”Eu sunt sigur, 90%, că Marcel Boloş i-a dat această perspectivă şi a inventat această găselniţă. Este un tip foarte creativ din punctul ăsta de vedere”, a spus Ionuţ Moşteanu. Zilele trecute, Marcel Boloş a dezvăluit că, anul trecut, l-a anunţat ”de cel puţin şase ori” pe Marcel Ciolacu că deficitul bugetar ”se duce în cap”. Fostul premierul i-ar fi răspuns ”că-l doare în organul genital” de deficitul brutar. Întrebat dacă-l crede pe Marcel Boloş, Ionuţ Moşteanu a răspuns: ”Nu ştiu dacă a spus Marcel Ciolacu, dar cumva asta s-a întâmplat. Arăta că nu-i pasă de deficit”.

Vicepremierul Ionuţ Moşteanu (USR) a fost întrebat, în emisiunea Insider politic, difuzată sâmbătă la Prima TV, dacă îl crede pe fostul ministru al Finanţelor, Marcel Boloş, care a dezvăluit că premierul Marcel Ciolacu ar fi spus că-l doare ”în organul genital” de deficitul bugetar.

Raport Erste / Costurile restabilirii credibilității fiscale pentru România: creștere economică mai lentă și inflație mai mare / Planurile fiscale, apreciate de investitori și agențiile de rating

Raportul de perspectivă macroeconomică pentru România în 2025, realizat de Erste Group, semnat de economistul șef al BCR, Ciprian Dascălu, și analistul BCR Vlad Ioniță arată că reașezarea fiscală întârziată afectează creșterea și inflația.

Datele privind PIB-ul pentru prima jumătate a anului indică faptul că 2025 va fi încă un an cu o creștere sub potențial. Totuși, economia a arătat o reziliență mai mare decât se aștepta inițial. În funcție de evoluția în a doua jumătate a anului, există posibilitatea unor surprize pozitive privind creșterea. O atitudine precaut optimistă descrie cel mai bine perspectiva actuală a României. Deși reziliența este notabilă, dezechilibrele macroeconomice persistente și provocările structurale profunde continuă să amplifice riscurile externe, pe fondul unei cereri interne slăbite, lăsând redresarea pe un teren fragil, se arată în raport

În același timp, această reziliență ascunde un echilibru delicat. Consolidarea fiscală a devenit ancora principală a credibilității politicilor. Eforturile guvernului de a reduce deficitele – printr-o combinație de măsuri fiscale și restrângere a cheltuielilor – au fost suficiente pentru a menține ratingul de investiții al României. Această realizare nu este de neglijat, având în vedere nevoile ridicate de finanțare și dependența de investitorii străini. Totuși, ajustarea nu vine fără costuri; o creștere mai lentă a investițiilor publice și un sprijin fiscal limitat pot afecta dinamica PIB-ului, iar indicatorii previzionali indică o temperare a impulsului economic în a doua jumătate a anului.

România primește 16,7 miliarde de euro prin programul european SAFE, pentru apărare și finalizarea autostrăzilor A7 și A8

Comisia Europeană a adoptat, marţi,  alocarea provizorie a unei asistenţe financiare în valoare de 150 de miliarde euro pentru a consolida pregătirea pentru apărare în întreaga Uniune Europeană, informează un comunicat de presă al Executivului comunitar citat de Agerpres.

Alocarea provizorie pentru România este de 16,68 de miliarde de euro.

Acest pas major, realizat în cadrul programului „Acţiune de securitate pentru Europa” (SAFE), este conceput pentru a stimula capabilităţile de apărare ale UE şi pentru a ajuta statele membre să abordeze lacunele critice, precum şi să achiziţioneze împreună produse din domeniul apărării.

BREAKING Inflația anuală accelerează puternic și ajunge la 9,9% în luna august. Creșteri semnificative de prețuri după liberalizarea pieței de energie și majorarea TVA

Rata anuală a inflaţiei în august 2025 comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent a fost 9,85%, cele mai mari creșteri de preţuri înregistrându-se la mărfurile nealimentare, cu 10,48%, arată datele Institutului Național de Statistică. Creșterea este semnificativă față de iulie, când rata inflației a fost de 7,8%.Vedeta scumpirilor din august continuă să fie tariful energiei electrice, care s-a majorat cu 65,73%, după eliminarea schemei de sprijin privind plafonarea prețurilor energiei electrice prin O.U.G 6/2025. În acelaşi interval, preţurile serviciilor s-au majorat cu 9,85%, iar cel al mărfurilor alimentare cu 8,92%.

Proiectul radarelor fixe de pe drumurile României este blocat de lipsa banilor / CNAIR ar fi trebuit să instaleze 400 de radare fixe, funcționale din 2026

Un proiect major al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), care viza instalarea a 400 de radare fixe pe drumurile naționale, expres și autostrăzi, se află în impas. Deși ar fi trebuit să fie finalizat în vara acestui an, proiectul a fost amânat pe termen nedefinit din cauza lipsei finanțării de la Guvern.

Poșta Română caută să își schimbe imaginea, noul logo ar fi costat 48.000 de euro și este criticat pe rețelele de socializare / Cum răspunde compania

Poșta Română caută să își schimbe imaginea și a înregistrat deja la OSIM un logo care a stârnit o mulțime de comentarii, în special negative, pe rețelele de socializare. Potrivit unui anunț din SICAP, Compania Națională Poșta Română ar fi plătit circa 48.000 de euro pe rebranding. Imaginea de mai jos este cea care se regăsește pe site-ul OSIM.

Informația a apărut mai întâi pe rețelele de socializare, precum Reddit sau Facebook, și a fost comentată de specialiștii în comunicare și publicitate.