Indicele BET a crescut cu 12,05% în primul semestru din acest an, faţă de finalul anului 2024, reflectând încrederea în companiile listate, iar capitalizarea bursieră a urcat la 396,15 miliarde de lei, cu 13,1% peste nivelul de la sfârşitul anului trecut, potrivit preşedintelui Autorităţii de Supraveghere Financiară, Alexandru Petrescu, citat de Agerpres.

Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:

- articolul continuă mai jos -

“Piaţa de capital a transmis însă semnale pozitive, consolidându-şi rolul de reper pentru investitori şi de canal de finanţare a economiei. Datele primului semestru arată o evoluţie solidă: indicele BET a crescut cu 12,05% faţă de finalul anului 2024, reflectând încrederea în companiile listate;
capitalizarea bursieră a urcat la 396,15 miliarde de lei, cu 13,1% peste nivelul de la sfârşitul anului trecut; valoarea tranzacţiilor pe piaţa reglementată şi pe SMT a atins 20,31 miliarde de lei, în creştere cu aproape 30% faţă de primul semestru din 2024; titlurile de stat au atras peste 6,22 miliarde de lei, confirmând interesul ridicat pentru instrumentele cu venit fix. Industria fondurilor de investiţii a continuat să se extindă, activele organismelor de plasament colectiv ajungând la 47,8 miliarde lei (+7,9% faţă de sfârşitul anului 2024), iar activele societăţilor de investiţii listate la 16,6 miliarde lei”, a scris Alexandru Petrescu, miercuri, pe pagina sa de Facebook.

Potrivit acestuia, în ansamblu, piaţa de capital din România a reuşit să îşi menţină dinamica pozitivă în ciuda presiunilor externe şi a vulnerabilităţilor interne, consolidându-se ca pilon de stabilitate şi de oportunitate investiţională.

Analize Economedia

calcule buget
investiții, creșteri, acțiuni, bursă, taur, bull
cresteri, dividende, bursa, piata de capital
Dubai proprietati imobiliare
România-Ungaria steaguri
un programator lucreaza la un laptop
adrian-dragos-paval-dedeman
economie calcule
somer calculator
burse, piete, multipli
bani, lei, economie, finante, deficit, inflatie
armata romana, capu midia, romania, nato, militari, soldati, antrenament, exercitiu militar, himars, rachete, sisteme de aparare aeriana
auto, masina chinezeasca
om robot industria automotive
transport
studenti, universitate, academie, absolventi
Piața de curierat, România, Cargus, Sameday, Fan Courier, Profit net, Cifră de afaceri, Pachet
Fermier cu legume
linie asamblare Dacia
Imagine apa piscină
Job, căutare de job, șomeri, tineri șomeri
Knauf Insulation, fabrica vata minerala sticla
George-Simion-Nicusor-Dan (1)
Steaguri Romania si UE
bani, lei, finante, bancnote, euro, 5 lei
bec iluminat, becuri
piata auto, uniunea europeana, romania
recesiune
sua dolari drapel ajutor steag flag us bani karolina-grabowska-4386425
Piata 9 restaurant

Conform preşedintelui ASF, prima jumătate a anului 2025 a adus noi provocări pentru economia mondială. Intensificarea tensiunilor geopolitice, în special conflictul din Orientul Mijlociu, şi extinderea tarifelor comerciale impuse de Statele Unite au accelerat tendinţele protecţioniste şi au amplificat volatilitatea pe pieţele internaţionale.

“În acest climat fragil, Fondul Monetar Internaţional estimează o creştere globală de 3% pentru 2025 şi 3,1% pentru 2026, cifre uşor peste proiecţiile anterioare, dar insuficiente pentru a contrabalansa riscurile în creştere. Europa a intrat în acest context cu un mix de rezilienţă şi vulnerabilitate. Susţinută de cererea internă şi de o piaţă a muncii robustă, economia UE a continuat să crească moderat, însă tensiunile comerciale au afectat exporturile, iar datoria publică ridicată limitează spaţiul de manevră fiscal. Inflaţia s-a temperat, apropiindu-se de ţinta Băncii Centrale Europene, dar diferenţele dintre politica monetară europeană şi cea americană pun presiune pe pieţele financiare. În acest context, România a reuşit să se poziţioneze peste media europeană din perspectiva creşterii economice. PIB-ul a avansat cu 1,2% în trimestrul II şi cu 2,1% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, semnalând un ritm mai solid decât în zona euro. Totuşi, dezechilibrele macroeconomice, inflaţia persistentă şi deficitele gemene ridicate rămân o provocare de fond”, a arătat Alexandru Petrescu.