Cum vede The Tax Institute rectificarea bugetară: Un pas binevenit spre restabilirea încrederii în actul de guvernare / Ținta de deficit de 8,4% este una credibilă. Ne duce la 8,7-9% pe metodologia ESA

Proiectul de rectificare bugetară pe anul în curs este un pas binevenit spre restabilirea încrederii în actul de guvernare, arată o analiză The Tax Institute semnată de Gabriel Biriș (expert în fiscalitate și ondator The Tax Institute) și Sebastian Șerban (Research Economist).

“Pe de o parte, cifrele avansate atât pe partea de venituri, cât și de cheltuieli, sunt mult mai aproape de ceea ce indicau analizele pe baza execuțiilor bugetare la 3 și 6 luni. Astfel, deși deficitul bugetar crește la 8,4% din PIB, semnificativ peste ținta de 7% pe care de curând Ministerul de Finanțe ne asigura că o va respecta până la finalul anului, avem astăzi o țintă credibilă. În același timp, deși unele ținte s-au deteriorat (spre exemplu, creșterea bugetului alocat pentru bunuri și servicii), ele sunt încă sub ceea ce ne-ar fi indicat ultima prognoză The Tax Institute. Acest lucru indică, în ciuda aparențelor, continuarea procesului de consolidare fiscală dincolo de pachetele de legi mai mediatizate în spațiul public.”, notează cei doi autori.

În analiza principalelor categorii de venituri și cheltuieli ei spun că au acordat o atenție specială veniturilor din TVA și cheltuielilor cu dobânzile. Redăm mai jos analiza The Tax Institute.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Ce ar putea însemna majorarea capitalului social pentru firme: Măsură necesară, dar creșterea e prea bruscă. Noile înregistrări de firme s-ar putea reduce/ Cristian Bărcan, fondator REGnet: „Impactul ar fi resimțit mai ales de firmele mici, motorul economiei, care reprezintă peste 95% din totalul companiilor din România”

ANALIZĂ. Ce acțiuni de la Bursa de Valori București au „bătut” constant piața în ultimii cinci ani / Două companii din eșalonul doi se fac remarcate

ANALIZĂ Ce companii de la bursa românească au oferit în ultimii cinci ani cele mai consistente randamente ale dividendelor / Cum se schimbă topul dacă luăm în calcul și evoluția acțiunilor

Piața imobiliară din Dubai atrage românii, dar rămâne una de nișă / Este un recul pe piața din România, dar aceasta rămâne încă atractivă pentru investitori, spun agenții imobiliari/ Care este profilul investitorului român în imobiliarele din Dubai

ANALIZĂ Expansiunea discretă a Ungariei în România: companii și afaceriști apropiați de Viktor Orban cumpără business-uri românești

ANALIZĂ. Cei mai importanți angajatori IT din România au renunțat la sute de salariați într-un an. Compania care conducea topul din 2023 a rămas fără 1.000 de angajați în 2024

Imperiul Pavăl: de la un magazin modest în Bacău în 1992 la un gigant cu investiții de peste 20 de miliarde de lei în 2025 / De la bricolaj, imobiliare și construcții, la energie, agricultură, pharma și turism – ANALIZĂ Economedia

ANALIZĂ Economedia. Unde se va situa România în clasamentul european al taxării, după majorările anunțate de Guvern / Avertisment: Pierdem principalele avantaje și competitivitate, ce punem în loc?

ANALIZĂ Tablou în piața muncii: Rata șomajului a ajuns în primul trimestru al anului la cel mai ridicat nivel din 2020 încoace/ Numărul de persoane ocupate a scăzut cu aproximativ 323.000 în interval de un an. Ce urmează?

ANALIZĂ Bursa de la București, printre cele mai ieftine din regiune și cu dividende generoase / Ungaria ne-a depășit la randamentul dividendului și este chiar mai ieftină decât România

ANALIZĂ Băncile românești listate la bursă sunt mai ieftine în termeni de profitabilitate comparativ cu cele din regiune. La ce multipli se tranzacționează acțiunile BRD și Banca Transilvania comparativ cu bănci din Austria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia și Slovacia

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

Analiză. Transportatorii români iau locul celor polonezi pe piețele europene, cu flote mari și șoferi gata să călătorească în întreaga UE / Provocări din cauza stagnării economice și a crizei fiscale, care crește taxe și reduce avantajul de cost

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Analiză. Cum arată industria automotive din România, un sector marcat acum de turbulențe majore: Țara noastră are un număr mare de companii active, Germania e cel mai mare investitor străin/ Forța de muncă a scăzut, iar costurile sunt în creștere

Șantiere de vară: Piața piscinelor, în expansiune/ Cât costă un astfel de proiect?

ANALIZĂ Prăpastia dintre tinerii români și angajatori. De ce are România cea mai ridicată rată de șomeri până în 25 de ani din UE / Claudia Indreica, Psihoselect: „Companiile nu mai au timp să instruiască”

ANALIZĂ Primăvară cu fabrici noi: Care sunt companiile care au anunțat investiții în producție în România

ANALIZĂ Ce înseamnă procedura de suspendare a fondurilor UE dacă George Simion ajunge preşedinte / În cazul victoriei lui Nicuşor Dan există posibilitatea unei amânări a procedurii

ANALIZĂ De 9 Mai, ziua Europei. Cum a evoluat economia României, de 18 ani în “familia” UE: Salariile s-au triplat, PIB-ul pe cap de locuitor (PPP) a depășit Ungaria, țara noastră a primit peste 100 de miliarde de euro fonduri UE

ANALIZĂ. Care sunt efectele deprecierii leului și cine suferă

ANALIZĂ Marele blackout din Spania și Portugalia. Cele două țări iberice plătesc prețul dezvoltării exagerate din regenerabile și insularizării rețelei / Cum stă România

ANALIZĂ Efervescență pe piața dealerilor auto din România: de la consolidări la intrări străine surpriză

GRAFIC Schimbare nemaivăzută în istoria comercială a SUA din ultimii 100 de ani. Analiză Romanian Economic Monitor: Majorarea agresivă a tarifelor vamale de către SUA va avea un impact major asupra tuturor economiilor implicate. Date despre relațiile comerciale România-SUA și posibilele efecte în țara noastră

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Val de restaurante, cofetării și cafenele noi în România. Apar și food-hall-urile/ Piața devine mai competitivă, iar specialiștii se așteaptă să apară noi concepte, inclusiv francize internaționale

Venituri

În general, rectificarea arată supraestimarea veniturilor în Legea Bugetului:

• TVA – Ținta scade cu 2,4 miliarde lei (-1,8%). Având în vedere creșterea cotelor, această nouă țintă subliniază (i) fie o supraestimare grosieră în bugetul pentru 2025, (ii) fie o explozie a evaziunii, (iii) fie prăbușirea consumului, sau o combinație a celor trei factori. Este important de remarcat că ținta de 133,6 miliarde lei reprezintă 6,98% dintr-un PIB estimat la 1.912,6 miliarde lei. În comparație, în 2024 TVA colectat a totalizat 6,85% din PIB, iar în 2023 – 6,5%. Cu un VTTL (totalul teoretic colectabil din TVA, în lipsa GAP) care în ultimii ani a depășit 10,5% din PIB, iar astăzi se apropie de 11% cu TVA crescut, vedem lipsa oricărui progres sesizabil în reducerea evaziunii. Următoarele măsuri de creștere a veniturilor trebuie să se concentreze pe reducerea acestui GAP cel puțin până la media UE, care ne va aduce la venituri din TVA la 10% din PIB. Veniturile suplimentare de 3% din PIB reprezintă jumătate din deficitul bugetar necesar a fi redus până în 2031. În acest sens, reiterăm nevoia de a introduce măsuri precum taxarea inversă generalizată pentru facturile ce depășesc 5.000 de euro (similar cu măsurile aplicate pentru telefoane mobile, cereale și console de jocuri pe calculator).

Graficul nr. 1 – Venituri din TVA

• Impozit pe profit – ținta scade cu 1,4 miliarde (-3,4%). Denotă înrăutățirea climatului pentru mediul de afaceri și arată nevoia urgentă de a renunța la măsuri nocive precum Impozitul Minim pe Cifra de Afaceri (IMCA), Impozitul Suplimentar pentru Bănci (ISB), Impozitul pe Construcții Speciale (IC) și de adoptare a unor reforme pentru stimularea creșterii economice. Reamintim că în Planul Bugetar-Structural pe Termen Mediu, creșterile de venituri reprezintă doar 2,5% din necesarul de consolidare fiscală totalizând 6,8% din PIB. Restul reprezintă diminuarea cheltuielilor prin creșterea accelerată și constantă a PIB în următorii 6 ani.

• Impozit pe salarii și venit – crește cu 1,87 miliarde (+3,3%), rezultat al eliminării facilității pentru angajații din agricultură, construcții și IT, dar și a creșterii cotei de impozitare a veniturilor din dividende la 10%.

• Contribuții sociale – ținta scade cu 776 milioane (-0,3%), în ciuda extinderii bazei contribuabililor în primul pachet de măsuri fiscale. Date fiind sumele în continuare ridicate alocate cheltuielilor cu asistența socială, scăderea trebuie să indice o corectare a supraestimărilor din Legea Bugetului, sau o scădere a numărului de angajați plătitori de contribuții. Așteptările pentru aceste venituri par, de asemenea, decuplate de cele pentru veniturile din impozitul pe salarii și venit.

Graficul nr. 2 – Venituri din contribuții sociale și cheltuieli cu asistența socială

• Accize – obiectivul crește cu 513 milioane (+1%), ca rezultat al măsurilor cu intrare în vigoare la 1 august. În mod similar cu TVA, lipsesc măsurile de combatere a evaziunii, procentual mai mare chiar decât a acesteia.

• Fonduri europene – ținta crește cu 1,4 miliarde (+1,6%), un obiectiv ambițios având în vedere că în Raportul privind execuția la 6 luni se atrăseseră sub 50% din obiectiv. Probabil că Ministerul Finanțelor anticipează noi intrări de fonduri alocate prin PNRR ca urmarea a unor reforme adoptate în următoarele luni.

Cheltuieli

Deși deja în cuantumuri record în Legea Bugetului, bugetele de cheltuieli au fost crescute pentru toate categoriile principale:

• Cheltuielile de personal cresc cu 700 de milioane lei (+4,1%).

• Cheltuielile cu asistența socială cresc cu 3,3 miliarde lei (+1,4%).

• Cheltuielile cu bunuri și servicii cresc cu 321 milioane lei (0,3%). Dacă bugetele de cheltuieli cu personalul și asistența socială sunt deosebit de greu de ajustat, este greu de intuit de ce acest buget nu doar că nu scade, dar este suplimentat.

Graficul nr. 3 – Cheltuieli cu dobânzi – 2007-2025

• Bugetul pentru cheltuieli cu dobânzi crește de la 41 la 53 de miliarde lei (+29%). Dacă în Raportul privind execuția la 6 luni MF plasa cheltuielile cu dobânzile sub așteptări, la 85,9% din țintă în acel moment (după puseul din primăvară), este greu de înțeles de ce crește atât de mult bugetul la rectificare. Executivul trebuie fie să se aștepte la un puternic episod de instabilitate națională, regională, ori internațională, ori a subraportat în mod excesiv unde se plasau cheltuielile cu dobânzi la 30 iunie în raport cu ținta la final de an.

• Cheltuielile cu subvenții cresc cu 531 de miliarde lei (+3,8%).

• Cheltuielile cu transferuri (către alte entități guvernamentale, adesea primării) cresc cu 4,3 miliarde lei (+4,8%).

• Cheltuielile de investiții cresc cu 5,8 miliarde lei (+3,8%).

Concluzii. Traiectoria deficitului

“Noua țintă de deficit la final de an este de 8,4% în metodologie cash. Având în vedere diferențele din ultimii ani față de metodologia ESA (European Standard of Accounting, pe care se duc discuțiile cu CE), această cifră ne duce la 8,7% – 9%. Executivul a făcut primul pas pentru restabilirea credibilității datelor bugetare. De altfel, analizele execuției bugetare publicate la 3 și 6 luni subliniau lipsa de credibilitate a țintei de 7% și a calendarului publicat de autorități.

Dincolo de credibilitatea datelor, executivul trebuie să continue măsurile de restructurare a cheltuielilor în vederea eficientizării serviciilor publice, cu scopul de a spori competitivitatea României și de a reporni creșterea economică. Intuiția premierului, care a anunțat scăderea sumelor alocate investițiilor publice până la restabilirea echilibrului bugetar, împreună cu reducerea schemelor de personal din administrație, este una corectă. Literatura de specialitate indică zona subvențiilor, a transferurilor și a corectei dimensionări a cheltuielilor cu personalul ca având efectele cel mai puțin nocive (iar în unele cazuri, pozitive), asupra competitivității și creșterii economice. Vedem însă că proiectul de rectificare nu urmează această direcție, ci suplimentează aceste sume.

În ce privește veniturile, evoluția TVA și a accizelor subliniază lipsa de eficacitate a creșterii cotelor în condițiile unei evaziuni scăpate de sub control. Mai mult, scăderea investițiilor private denotă descurajarea mediului de afaceri prin măsuri profund nocive repetate, reflectate în continua revizuire negativă a perspectivei de creștere pentru anul în curs.

Reiterăm nevoia pentru o reformă fiscală care să așeze sarcina după dimensiunea veniturilor și nu după tipul lor, nevoia stringentă de combatere reală a evaziunii și de a reduce cheltuielile până la nivelul la care pot fi finanțate sustenabil.”, conchid cei doi autori ai analizei.