Proiect de lege inițiat de partidul extremist AUR: Supermarketurile vor putea vinde maximum 20% din produse sub brand propriu

Partidul extremist AUR a anunțat, miercuri, că a inițiat un proiect de lege prin care supermarketurile și hipermarketurile nu vor mai putea vinde produse sub marcă proprie în proporție mai mare de 20% din fiecare categorie de produse.

Proiectul, adoptat deja de Senat, limitează practicile marilor lanțuri de retail, care – potrivit AUR – ar fi afectat producătorii locali prin impunerea de prețuri și condiții dezavantajoase.

Proiectul modifică și completează Legea concurenței nr. 21/1996, astfel:

1. După articolul 2¹ se introduce un nou articol, art. 2² , cu următorul cuprins:

Analize Economedia

ANALIZĂ. Ce ar putea însemna majorarea capitalului social pentru firme: Măsură necesară, dar creșterea e prea bruscă. Noile înregistrări de firme s-ar putea reduce/ Cristian Bărcan, fondator REGnet: „Impactul ar fi resimțit mai ales de firmele mici, motorul economiei, care reprezintă peste 95% din totalul companiilor din România”

ANALIZĂ. Ce acțiuni de la Bursa de Valori București au „bătut” constant piața în ultimii cinci ani / Două companii din eșalonul doi se fac remarcate

ANALIZĂ Ce companii de la bursa românească au oferit în ultimii cinci ani cele mai consistente randamente ale dividendelor / Cum se schimbă topul dacă luăm în calcul și evoluția acțiunilor

Piața imobiliară din Dubai atrage românii, dar rămâne una de nișă / Este un recul pe piața din România, dar aceasta rămâne încă atractivă pentru investitori, spun agenții imobiliari/ Care este profilul investitorului român în imobiliarele din Dubai

ANALIZĂ Expansiunea discretă a Ungariei în România: companii și afaceriști apropiați de Viktor Orban cumpără business-uri românești

ANALIZĂ. Cei mai importanți angajatori IT din România au renunțat la sute de salariați într-un an. Compania care conducea topul din 2023 a rămas fără 1.000 de angajați în 2024

Imperiul Pavăl: de la un magazin modest în Bacău în 1992 la un gigant cu investiții de peste 20 de miliarde de lei în 2025 / De la bricolaj, imobiliare și construcții, la energie, agricultură, pharma și turism – ANALIZĂ Economedia

ANALIZĂ Economedia. Unde se va situa România în clasamentul european al taxării, după majorările anunțate de Guvern / Avertisment: Pierdem principalele avantaje și competitivitate, ce punem în loc?

ANALIZĂ Tablou în piața muncii: Rata șomajului a ajuns în primul trimestru al anului la cel mai ridicat nivel din 2020 încoace/ Numărul de persoane ocupate a scăzut cu aproximativ 323.000 în interval de un an. Ce urmează?

ANALIZĂ Bursa de la București, printre cele mai ieftine din regiune și cu dividende generoase / Ungaria ne-a depășit la randamentul dividendului și este chiar mai ieftină decât România

ANALIZĂ Băncile românești listate la bursă sunt mai ieftine în termeni de profitabilitate comparativ cu cele din regiune. La ce multipli se tranzacționează acțiunile BRD și Banca Transilvania comparativ cu bănci din Austria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia și Slovacia

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

Analiză. Transportatorii români iau locul celor polonezi pe piețele europene, cu flote mari și șoferi gata să călătorească în întreaga UE / Provocări din cauza stagnării economice și a crizei fiscale, care crește taxe și reduce avantajul de cost

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Analiză. Cum arată industria automotive din România, un sector marcat acum de turbulențe majore: Țara noastră are un număr mare de companii active, Germania e cel mai mare investitor străin/ Forța de muncă a scăzut, iar costurile sunt în creștere

Șantiere de vară: Piața piscinelor, în expansiune/ Cât costă un astfel de proiect?

ANALIZĂ Prăpastia dintre tinerii români și angajatori. De ce are România cea mai ridicată rată de șomeri până în 25 de ani din UE / Claudia Indreica, Psihoselect: „Companiile nu mai au timp să instruiască”

ANALIZĂ Primăvară cu fabrici noi: Care sunt companiile care au anunțat investiții în producție în România

ANALIZĂ Ce înseamnă procedura de suspendare a fondurilor UE dacă George Simion ajunge preşedinte / În cazul victoriei lui Nicuşor Dan există posibilitatea unei amânări a procedurii

ANALIZĂ De 9 Mai, ziua Europei. Cum a evoluat economia României, de 18 ani în “familia” UE: Salariile s-au triplat, PIB-ul pe cap de locuitor (PPP) a depășit Ungaria, țara noastră a primit peste 100 de miliarde de euro fonduri UE

ANALIZĂ. Care sunt efectele deprecierii leului și cine suferă

ANALIZĂ Marele blackout din Spania și Portugalia. Cele două țări iberice plătesc prețul dezvoltării exagerate din regenerabile și insularizării rețelei / Cum stă România

ANALIZĂ Efervescență pe piața dealerilor auto din România: de la consolidări la intrări străine surpriză

GRAFIC Schimbare nemaivăzută în istoria comercială a SUA din ultimii 100 de ani. Analiză Romanian Economic Monitor: Majorarea agresivă a tarifelor vamale de către SUA va avea un impact major asupra tuturor economiilor implicate. Date despre relațiile comerciale România-SUA și posibilele efecte în țara noastră

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Val de restaurante, cofetării și cafenele noi în România. Apar și food-hall-urile/ Piața devine mai competitivă, iar specialiștii se așteaptă să apară noi concepte, inclusiv francize internaționale

„Art. 2² Definiții specifice

În sensul prezentei legi, termenii de mai jos au următoarele semnificații:

a) Marcă proprie — produs comercializat sub un brand deținut, controlat sau licențiat exclusiv de comerciantul care îl pune în vânzare, inclusiv produsele realizate de terți conform specificațiilor acestuia;

b) Grupă de produse — categorie de produse similare sau substituibile, stabilită prin norme metodologice;

c) Volum de vânzări — cantitatea sau valoarea totală a produselor comercializate pe grupe de produse într-o perioadă determinată;

d) Supermagazin, astfel cum este definit la art. 4, lit. r) din Ordonanța nr. 99/2000 privind comercializarea produselor și serviciilor de piață;

e) Hipermagazin, astfel cum este definit la art. 4, lit. s) din Ordonanța nr. 99/2000 privind comercializarea produselor și serviciilor de piață.”

2. După articolul 5 se introduce un nou articol, art. 5¹, cu următorul cuprins:

„Art. 5¹ Limitarea comercializării produselor sub marcă proprie

(1) Comercianții care operează hipermagazine sau supermagazine limitează comercializarea produselor sub marcă proprie la cel mult 20% din volumul total al vânzărilor.

(2) Ponderea prevăzută la alin. (1) se calculează anual, pe baza datelor contabile.

(3) Comercianții transmit Consiliului Concurenței, până la data de 31 martie a fiecărui an, un raport anual privind structura vânzărilor pe grupe de produse.

(4) Consiliul Concurenței are dreptul să solicite comercianților verificări suplimentare și documente justificative necesare aplicării prevederilor prezentei legi.”

3. La articolul 10, după litera d) se introduce o nouă literă, lit. e) cu următorul cuprins:

„ e) Limitarea cotei mărcilor proprii conform articolului 5¹ nu constituie, în sine, o operațiune de concentrare economică, cu excepția situațiilor în care aceasta se realizează concomitent cu alte operațiuni de concentrare.”

Conform inițiativei, retailerii vor fi obligați să raporteze anual Consiliului Concurenței structura vânzărilor pe grupe de produse, iar nerespectarea limitelor impuse va fi sancționată în funcție de cifra de afaceri.

„Este o lege care apără producătorul român, care oferă șanse egale și condiții corecte celor care muncesc și produc în țară”, a declarat senatorul AUR Daniela Ștefănescu, inițiatoarea proiectului.

Partidul extremist AUR susține că măsura va proteja producătorii locali, va stimula concurența loială și va asigura „securitatea alimentară a României”.

EXPLAINER De ce sunt produsele „marca proprie” mai ieftine și ce ar însemna dacă ar dispărea de la raft: mai puține opțiuni și prețuri mai mari

În perioada recentă, caracterizată de inflație mare, produsele marcă proprie au fost preferate de consumatori, în special de cei cu venituri mai mici. Mărcile private dezvoltate de retaileri au ajuns astfel să aibă 18,5% din piaţa bunurilor de larg consum din România, arăta o analiză recentă a companiei de cercetare de piață Nielsen.

Ce sunt produsele marcă proprie?

Produsele sub marcă proprie sunt, așa cum sugerează și numele lor, produse de bază de zi cu zi, fabricate fără o marcă comercială. În schimb, marile supermarketuri creează aceste produse fie sub brandul propriu, fie o altă marcă creată special pentru a fi utilizată exclusiv de către acesta.

Produsele marcă proprie sunt versiuni mai ieftine ale produselor pe care consumatorii le-ar cumpăra în mod normal. Cu toate acestea, este important de înțeles că prețul mai mic nu înseamnă întotdeauna o calitate inferioară. Asta pentru că produsele marcă proprie sunt fabricate în general de aceiași producători care fabrică produse și pentru marile branduri și pot oferi calitate similară cu brandurile tradiționale.

Ca exemplu, mărci proprii la Kaufland și Carrefour sunt laptele K-Classic și Carrefour Discount, produs de Albalact, iar în cazul Lidl este marca Pilos, produsă de Napolact, sub marca proprie a magazinului. 

Care sunt avantajele mărcilor proprii?

Există avantaje ale mărcilor proprii pentru toate părțile implicate.

Pentru clienți, printre avantaje se numără prețul mai mic și garanția calității prin certificări multiple ale retailerilor.

Pentru producători sau procesatori, avantajul este că retailerii au nevoie de un volum mare de produse, astfel că producătorii pot vinde acest surplus către retaileri fără a se teme că nu vor avea unde să le vândă și fără a avea pierderi în cazul în care expiră marfa.

Este de menționat faptul că procesatorii nu sunt obligați să producă pentru retaileri, ci există o negociere de acceptare de costuri astfel încât produsul finit să ajungă pe raft la un preț mai mic. Dacă procesatorii nu sunt mulțumiți de condițiile agreate cu retailerii, ei le pot negocia sau pot merge la alt retailer.

Pentru retaileri, avantajul este dat de dezvoltarea unor produse proprii, care pot fi ulterior recunoscute de către consumatori.