Sursa foto: CNAB
Fondul Proprietatea susţine necesitatea listării la bursă a Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti în viitorul cât mai apropiat, un demers care poate reprezenta o oportunitate pentru dezvoltarea infrastructurii aeroportuare din zona Capitalei, a anunţat Franklin Templeton International Services, printr-un comunicat, transmite Agerpres.
“Fondul Proprietatea susţine necesitatea listării la bursă a CNAB în viitorul cât mai apropiat. Listarea companiei pe piaţa locală de capital ar marca o etapă importantă în valorificarea întregului său potenţial, prin creşterea eficienţei operaţionale, îmbunătăţirea guvernanţei corporative şi responsabilităţii publice, precum şi facilitarea accesului la noi surse de finanţare”, a declarat Daniel Naftali, manager de portofoliu al Fondului Proprietatea, în comunicat.
Pentru realizarea acestui deziderat, Fondul Proprietatea atrage atenţia asupra faptului că este necesară întărirea guvernanţei corporative a CNAB şi pregătirea unor paşi preliminari imediaţi, precum contractarea unui auditor financiar cu experienţă prealabilă în legătură cu tranzacţii pe piaţa de capital.
“Având în vedere complexitatea activităţii CNAB şi planurile sale de dezvoltare, Fondul Proprietatea consideră că este esenţial ca auditorul financiar al CNAB să dispună de o recunoaştere adecvată pe pieţele financiare şi experienţă relevantă în procese de listare. Numirea unui auditor care nu îndeplineşte aceste standarde va crea dificultăţi şi întârzieri semnificative în derularea unei eventuale listări, în condiţiile în care acţionarii ar lua o decizie în acest sens, şi ar genera costuri suplimentare pentru companie în etapele ulterioare”, se precizează în documentul citat.
Totodată, FP va propune, în cadrul Adunării Generale Ordinare a Acţionarilor CNAB din 2 decembrie, reducerea remuneraţiei fixe brute lunare a administratorilor la 19.885 lei/membru şi precizează că stabilirea acestei valori a avut în vedere un echilibru între dimensiunea companiei, responsabilităţile administratorilor neexecutivi şi nivelul remuneraţiei medii în principalele aeroporturi din ţară.
“Fondul a votat împotriva majorării indemnizaţiilor membrilor Consiliului de Administraţie la 69.840 lei brut/lună/membru, aprobată în 26.05.2025, şi va vota împotriva propunerii de reducere a acestei remuneraţii la 46.560 lei, înaintată de Consiliul de Administraţie pentru încadrarea în media de 2 remuneraţii medii brute conform clasificării CAEN a companiei”, se mai precizează în comunicat.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Săptămâna trecută, Compania Națională Aeroporturi București (CNAB), care operează Aeroporturile Otopeni și Băneasa din Capitală, a făcut un prim pas formal spre listarea la Bursa de Valori București (BVB).
A fost pentru prima dată când listarea apare ca obiectiv procedural într-un document al companiei.
Compania a anunțat reluarea procesului de selecție a auditorului financiar „inclusiv pentru contractarea de alte servicii necesare (…) și o eventuală listare la Bursa de Valori București”, conform convocatorului completat pentru Adunarea Generală Ordinară a Acționarilor din 27 noiembrie 2025.
AGOA introduce explicit un lot distinct de servicii dedicate IPO-ului, sub denumirea: „Lot 3- Servicii cu ocazia listării companiei la Bursa de Valori Bucureşti printr-o ofertă publică inițială (”IPO”)”.
Acesta este primul document oficial în care CNAB menționează concret organizarea serviciilor aferente listării la BVB, marcând intrarea într-o etapă operațională a pregătirilor pentru IPO.
Acționarii Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti (CNAB) sunt statul român prin Ministerul Transporturilor cu 80% şi Fondul Proprietatea (FP) cu 20%.
Afacerile CNAB au crescut în 2024 cu 20%, la 1,383 miliarde de lei, iar profitul net a atins 608,827 milioane de lei, cu 34% mai mult față de 2023.
Premierul Ilie Bolojan a anunțat în octombrie că statul va demara în perioada imediat următoare procedura de listare pe bursă a unor pachete minoritare din companii publice, el dând drept exemplu companii precum CEC Bank și Aeroportul Otopeni.
„Un element important este cel al piețelor financiare și e nevoie să mobilizăm resurse pe piețele financiare din România. Avem rezerve importante care pot fi valorificate dacă vom lista la bursă pachete minoritare ale unor companii publice care și astăzi sunt listate, fără să ne pierdem controlul asupra acestor companii sau să listăm la bursă companii care astăzi nu sunt listate, CEC-ul, de exemplu, Aeroportul Otopeni.
În felul acesta, vom asigura o mai bună gestionare a acestor companii, vom revigora bursa, vom folosi mai bine banii pe care îi avem în fondurile de pensii, vom îmbunătăți transparența acestor companii și, cu siguranță, având și un acționar privat, vor fi mai bine administrate, vom avea servicii mai bune și profituri mai bune.
E o zonă pe care n-am exploatat-o suficient și trebuie să o declanșăm în perioada imediat următoare.”, a transmis premierul.
CNAB are, din septembrie, un nou director general. Bogdan Mîndrescu, un influent secretar de stat în Ministerul Transporturilor, va conduce instituția în următorii 4 ani. El a fost ales printr-o procedură de selecție. Mîndrescu a mai condus această instituție și și-a dat demisia după nereguli descoperite de Corpul de Control.
Compania susține că procedura de recrutare și selecție pentru funcția de Director General al CNAB a fost desfășurată complet transparent, printr-un expert independent specializat în selecția personalului pentru poziții de top management.
Însă sursele Economedia spuneau anterior că procedura a fost secretizată, iar numele candidaților au fost secretizate chiar și pentru membrii Consiliului de Administrație care nu sunt membri în Comitetul de Nominalizare și Remunerare, spuneau sursele Economedia.
„Totul indică o aranjare a concursului pentru cineva foarte important, pentru membrii numiți politic, mai ales pentru Eduard Bachide și Georgeta Bumbac”, mai afirmau sursele.
Bogdan Mîndrescu era anterior secretar de stat în Ministerul Transporturilor, după ce a fost consilier al ministrului Fondurilor Europene (mandatul lui Marcel Boloș). El a mai fost director general al CNAB în perioada 2017-2018, iar anterior a fost președinte și vicepreședinte al consiliului de administrație, director de cabinet și director de cabinet secretar de stat în Ministerul Transporturilor. Mîndrescu a mai fost membru al consiliului de administrație al Registrului Auto Român, dar și consultant la cabinetul președintelui al directorului general al SRTv.
În 2018, Mîndrescu, care avea atunci 28 de ani, şi-a dat demisia de la conducerea CNAB, după ce Corpul de control al premierului a descoperit o serie de nereguli, printre care lipsa investiţiilor, falsuri în înscrisuri şi remunerări ilegale.
Adevărul scria atunci că Mîndrescu a fost susținut de către PSD Buzău și Marcel Ciolacu.
CNAB susține însă că raportul Corpului de Control nu a avut legătură cu mandatul lui Bogdan Mîndrescu. „Bogdan Mîndrescu a plecat de la conducerea CNAB în anul 2018. Ulterior, au apărut informații false care presupuneau că demisia ar fi putut avea legătură cu un raport realizat cu un an înainte de către Corpul de Control. Perioada de 4 ani care a constituit obiectul verificărilor acelui raport a fost însă anterioară mandatului de director al lui Bogdan Mîndrescu, iar plecarea sa de la conducerea CNAB nu a avut vreo legătură cu raportul respectiv întocmit în anul precedent”, transmite instituția.
O lună mai târziu, Bogdan Mîndrescu a fost numit de Guvernul Dăncilă în Compania Naţională pentru Administrarea Porturilor Maritime, cu sprijinul baronului de Constanţa Felix Stroe, sub care fusese numit la Aeroporturi în perioada când au fost descoperite neregulile grave.
Mîndrescu a mai fost consultant în România pentru compania Inspur Shandong Group din China, controlată de Partidul Comunist Chinez. În timp ce acorda consultanță companiei din China, Bogdan Mîndrescu era șeful de cabinet a lui Răzvan Cuc, în mandatul acestuia de la Transporturi, scrie Newsweek.ro.
Mîndrescu a absolvit Facultatea de Administrație și Afaceri de la Universitatea București (2009), apoi studii de Management în Dezvoltare Rurală și Agroturism la Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară (2011), un master de integrare și afaceri europene la Universitatea Dimitrie Cantemir (2011), Facultatea de Drept de la Universitatea Dimitrie Cantemir (2016), un master în management aeronautic (2016 – 2021) și Teologie Ortodoxă Pastorală, la Facultatea de Teologie de la Universitatea Ovidius din Constanța (2023 – prezent).
