În loc să se laude, Guvernul ar trebui să mulțumească cetățenilor și companiilor care își plătesc taxele

Ministerul Finanțelor a publicat execuția bugetară la 10 luni, iar datele arată ceva mai bine decât în lunile anterioare, semn că economia are o bună reziliență la stresul indus de măsurile fiscale din perioada recentă.

Faptul că deficitul bugetar de la începutul anului este 5.7% din PIB, comparativ cu 6.2% în aceeași perioadă a anului trecut este meritul economiei. Mai bine zis, al acelei părți din economia noastră care își plătește taxele.

Guvernul ar trebui în primul rând să mulțumească cetățenilor și companiilor care au suportat TVA-ul majorat, accizele în creștere, eliminarea facilităților pe muncă, CASS-uri aplicabile unei baze mai largi de contribuabili, plus o inflație mai mare.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Ce ar putea însemna majorarea capitalului social pentru firme: Măsură necesară, dar creșterea e prea bruscă. Noile înregistrări de firme s-ar putea reduce/ Cristian Bărcan, fondator REGnet: „Impactul ar fi resimțit mai ales de firmele mici, motorul economiei, care reprezintă peste 95% din totalul companiilor din România”

ANALIZĂ. Ce acțiuni de la Bursa de Valori București au „bătut” constant piața în ultimii cinci ani / Două companii din eșalonul doi se fac remarcate

ANALIZĂ Ce companii de la bursa românească au oferit în ultimii cinci ani cele mai consistente randamente ale dividendelor / Cum se schimbă topul dacă luăm în calcul și evoluția acțiunilor

Piața imobiliară din Dubai atrage românii, dar rămâne una de nișă / Este un recul pe piața din România, dar aceasta rămâne încă atractivă pentru investitori, spun agenții imobiliari/ Care este profilul investitorului român în imobiliarele din Dubai

ANALIZĂ Expansiunea discretă a Ungariei în România: companii și afaceriști apropiați de Viktor Orban cumpără business-uri românești

ANALIZĂ. Cei mai importanți angajatori IT din România au renunțat la sute de salariați într-un an. Compania care conducea topul din 2023 a rămas fără 1.000 de angajați în 2024

Imperiul Pavăl: de la un magazin modest în Bacău în 1992 la un gigant cu investiții de peste 20 de miliarde de lei în 2025 / De la bricolaj, imobiliare și construcții, la energie, agricultură, pharma și turism – ANALIZĂ Economedia

ANALIZĂ Economedia. Unde se va situa România în clasamentul european al taxării, după majorările anunțate de Guvern / Avertisment: Pierdem principalele avantaje și competitivitate, ce punem în loc?

ANALIZĂ Tablou în piața muncii: Rata șomajului a ajuns în primul trimestru al anului la cel mai ridicat nivel din 2020 încoace/ Numărul de persoane ocupate a scăzut cu aproximativ 323.000 în interval de un an. Ce urmează?

ANALIZĂ Bursa de la București, printre cele mai ieftine din regiune și cu dividende generoase / Ungaria ne-a depășit la randamentul dividendului și este chiar mai ieftină decât România

ANALIZĂ Băncile românești listate la bursă sunt mai ieftine în termeni de profitabilitate comparativ cu cele din regiune. La ce multipli se tranzacționează acțiunile BRD și Banca Transilvania comparativ cu bănci din Austria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia și Slovacia

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

Analiză. Transportatorii români iau locul celor polonezi pe piețele europene, cu flote mari și șoferi gata să călătorească în întreaga UE / Provocări din cauza stagnării economice și a crizei fiscale, care crește taxe și reduce avantajul de cost

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Analiză. Cum arată industria automotive din România, un sector marcat acum de turbulențe majore: Țara noastră are un număr mare de companii active, Germania e cel mai mare investitor străin/ Forța de muncă a scăzut, iar costurile sunt în creștere

Șantiere de vară: Piața piscinelor, în expansiune/ Cât costă un astfel de proiect?

ANALIZĂ Prăpastia dintre tinerii români și angajatori. De ce are România cea mai ridicată rată de șomeri până în 25 de ani din UE / Claudia Indreica, Psihoselect: „Companiile nu mai au timp să instruiască”

ANALIZĂ Primăvară cu fabrici noi: Care sunt companiile care au anunțat investiții în producție în România

ANALIZĂ Ce înseamnă procedura de suspendare a fondurilor UE dacă George Simion ajunge preşedinte / În cazul victoriei lui Nicuşor Dan există posibilitatea unei amânări a procedurii

ANALIZĂ De 9 Mai, ziua Europei. Cum a evoluat economia României, de 18 ani în “familia” UE: Salariile s-au triplat, PIB-ul pe cap de locuitor (PPP) a depășit Ungaria, țara noastră a primit peste 100 de miliarde de euro fonduri UE

ANALIZĂ. Care sunt efectele deprecierii leului și cine suferă

ANALIZĂ Marele blackout din Spania și Portugalia. Cele două țări iberice plătesc prețul dezvoltării exagerate din regenerabile și insularizării rețelei / Cum stă România

ANALIZĂ Efervescență pe piața dealerilor auto din România: de la consolidări la intrări străine surpriză

GRAFIC Schimbare nemaivăzută în istoria comercială a SUA din ultimii 100 de ani. Analiză Romanian Economic Monitor: Majorarea agresivă a tarifelor vamale de către SUA va avea un impact major asupra tuturor economiilor implicate. Date despre relațiile comerciale România-SUA și posibilele efecte în țara noastră

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Val de restaurante, cofetării și cafenele noi în România. Apar și food-hall-urile/ Piața devine mai competitivă, iar specialiștii se așteaptă să apară noi concepte, inclusiv francize internaționale

Faptul că economia nu a intrat în recesiune, așa cum s-au grăbit să ne anunțe unii sau alții, este meritul ei, al economiei.

Veștile bune pe primele 10 luni:

• Veniturile totale la buget au urcat cu 12.3%, în timp ce cheltuielile au urcat cu doar 9.9%.
• Impozitul pe profit plătit de companii de la începutul anului este de 38.1 miliarde de lei (+15.8%).
• Impozitul pe salarii și pe venit este 48.6 miliarde de lei (+19.5%), în condițiile eliminării excepțiilor din cele patru sectoare economice care beneficiau de reducerea taxării pe muncă
• TVA-ul net plătit la buget a fost de 108.4 miliarde de lei (+9.2%), din care doar în octombrie s-au virat net 13.6 miliarde de lei, record lunar.

Odată cu creșterea cotelor de TVA, viramentele către buget au urcat la 12 – 13 miliarde de lei lunar, comparativ cu valorile anterioare de 10 – 11 miliarde de lei lunar, ceea ce arată că șocul inițial al majorarii cotelor a putut fi absorbit.

• accizele plătite de la începutul anului sunt aproape 40 de miliarde de lei, în creștere cu 10%.
• pe partea de cheltuieli, observăm costurile cu personalul bugetar care au acum un ritm lunar de 13.6 miliarde de lei, comparativ cu 14.2 miliarde de lei lunar în prima parte a acestui an. Totalul de la începutul anului încă este peste anul anterior (+5%), însă tendința de scădere a ritmului poate fi observată în datele lunare.
• Cheltuielile cu bunurile și serviciile: 79.7 miliarde de lei pe primele 10 luni (+5.5%), sub nivelul inflației.

Celelalte cheltuieli cu pensiile, asistența socială, dobânzile plătite pentru datoria publică, subvențiile au o rigiditate mai mare în buget, așadar plecăm de la premisa că vor rămâne oarecum similare ca volum.

Veștile proaste sunt că unele sectoare sau unele activități vor avea probleme în perioada următoare. Aflăm despre insolvențe sau dificultăți economice în acele zone care deveniseră necompetitive.

De aceea, Guvernul, după ce felicită economia care își realizează partea ei de contribuție la buget, va trebui:

– să vină cu rezultate dinspre economia care nu virează partea ei de contribuție la buget. Rezultatele în lupta cu evaziunea sunt mai degrabă timide, ar trebui să le căutăm cu lupa în niște date comparative.
– să ia din calea business-urilor acele obstacole care au fost puse fie acum 2 ani ( impozitul minim pe cifra de afaceri ), fie anul acesta ( taxa pe construcții speciale sau, cum i se mai spune, “taxa pe stâlp”)

– să urgenteze decizii de restructurare a companiilor de stat și să urgenteze soluții pentru mari jucători privați din economie aflați în dificultate – a se vedea cazul Liberty Galați și nu numai.

– să vină cu măsurile de sprijin direct și indirect pentru companii. De exemplu, creditele pentru IMM-uri anunțate prin Banca de Investiții și Dezvoltare, în suma de 6 miliarde de lei pentru anul 2026, sună a fi insuficiente. Anteriorul program IMM Invest, unul dintre cele mai bune programe derulate pentru mediul de afaceri și oprit dupa 2024 fără nicio explicație, oferea garanții pentru credite destinate IMM-urilor de peste 11 miliarde de lei anual. Temerea cum că aceste credite vor deveni în final neperformante s-a dovedit nefondată: rata de neperformanță a creditelor IMM Invest este undeva în zona 1 – 2% anual, ușor peste media creditelor bancare obișnuite.

– să arate capacitatea de a reducere a cheltuielilor statului într-o manieră pro-activă. Până acum, ce vedem este doar o scădere naturală a cheltuielilor cu personalul bugetar, prin pensionări și plecări din sistem, un -4% față de ritmul lunar anterior.

Doar în acest mod Guvernul va putea susține ceea ce partea bună, partea sănătoasă a economiei noastre a arătat că poate face în aceste condiții provocatoare.

Cristian Tudorescu – consultant financiar pentru IMM-uri