Sursa: Dreamstime
Firmele din România vor fi afectate de un nou set de modificări fiscale, de la 1 ianuarie 2026, când va intra în vigoare pachetul 2 de măsuri fiscale adoptat de Guvernul Bolojan, recent aprobat și de Curtea Constituțională.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Pe lângă majorare de impozite pe locuințe și mașini, pentru persoane fizice, pachetul include numeroase măsuri cu impact direct asupa companiilor.
Al doilea pachet de măsuri fiscale este esențial pentru proiectul de buget pe anul viitor, deoarece include creșteri de taxe și alte schimbări fiscale ce aduc venituri în plus la buget.
Cresc taxele locale pe clădiri
Pachetul de măsuri fiscale majorează taxele locale pe clădiri, ceea ce va avea efect și asupra firmelor, ducând la costuri mai mari pentru companiile care dețin portofolii imobiliare.
Din anul 2026, pentru firme, categoria „clădiri rezidențiale” dispare, toate imobilele fiind considerate nerezidențiale. Acestea vor fi evaluate pe baza rapoartelor de evaluare și vor fi impozitate cu cote cuprinse între 0,2% și 1,3%.
Cotele de impozitare vor fi cele aferente clădirilor nerezidențiale, adică mai mari decât cele din trecut.
Cota fixă de 0,4% pentru clădirile agricole a fost eliminată, indiferent că sunt în proprietatea persoanelor fizice sau juridice.
Acestea vor intra în categoria generală a clădirilor nerezidențiale, ceea ce va duce la creșteri de cel puțin două ori ale impozitelor.
Pentru clădirile rezidențiale aparținând persoanelor juridice impozitul poate crește de cca 5 ori prin mutarea cotei de la 0,2% la 1%, spre exemplu.
Pentru clădirile agricole, indiferent de proprietar, impozitul poate crește și de cca 2,5 ori.
Va depinde cum se vor stabili cotele pentru 2026, mai ales în condițiile în care nu pot fi mai mici decât cele din anul precedent.
Cresc taxele pe mașini
Va fi schimbată și majorată taxarea pe mașini. Astfel, și firmele care dețin flote auto vor fi afectate, prin costuri mai mari pentru companiile care dețin parcuri auto.
Impozitul auto va fi calculat în funcție de norma de poluare și capacitatea cilindrică. Astfel, impozitarea autoturismelor va trece pe principiul „poluatorul plătește”.
Pentru un motor de 1,6–2,0 litri cu normă Euro 0–Euro 3, impozitul va fi între 238 și 297 de lei, iar pentru Euro 5 între 213 și 267 de lei.
Mașinile electrice vor avea o taxă fixă de 40 lei/an.
Pentru mașinile care depășesc 375.000 lei, se aplică o taxă suplimentară de 0,9% pe suma ce trece peste plafon.
Crește impozitul pe câștigurile bursiere
Se majorează și taxe pentru mediul de afaceri. Impozitul pe din investiții și criptomonede va fi majorat de la 10% la 16%.
Se propune majorarea cotelor de impozit aplicabile veniturilor sub forma câştigurilor din transferul titlurilor de valoare şi din operaţiuni cu instrumente financiare derivate, efectuate prin entităţile prevăzute de lege, astfel:
- cota de 1% aplicabilă fiecărui câştig din transferul titlurilor de valoare/fiecărui câştig din efectuarea de operaţiuni cu instrumente financiare derivate care au fost dobândite şi înstrăinate într-o perioadă mai mare de 365 de zile, inclusiv, de la data dobândirii se majorează la 2%;
- cota de 3% aplicabilă fiecărui câştig din transferul titlurilor de valoare/fiecărui câştig din efectuarea de operaţiuni cu instrumente financiare derivate care au fost dobândite şi înstrăinate într-o perioadă mai mică de 365 de zile, de la data dobândirii se majorează la 4%.
Măsura întărește dublul nivel de impunere asupra profitului (impozit pe profit + impozit pe distribuție) și face esențiale deciziile de planificare a politicii de dividende și a structurii de finanțare.
Impozit minim pentru marile companii
Se menține IMCA, impozitul minim pe cifra de afaceri, pentru firmele cu venituri de peste 50 milioane euro.
Amintim însă că premierul Ilie Bolojan vrea anularea impozitului pe cifra de afaceri de anul viitor, el susține anularea acestui impozit, și speră ca până la Crăciun să fie luată o decizie în acest sens.
Există încă o discuție privind impozitul minim pe cifra de afaceri, iar o eventuală abrogare trebuie discutată în coaliția de guvernare. Este luată în calcul și scăderea sa la 0,5% pentru toate companiile.
Amintim că cele mai importante organizații din business-ul românesc au făcut front comun împotriva impozitului pe cifra de afaceri: „IMCA reprezintă una dintre principalele bariere în calea investițiilor. Rata efectivă de impozitare a profitului poate ajunge chiar și la 90%”.
Deducerea pentru servicii externe (proprietate intelectuală, management, consultanță) către firme afiliate este plafonată la 1% din cheltuieli.
Se majorează capitalul social
Firmele deja existente nu vor fi nevoite să își majoreze capitalul social până când nu depășesc pragul de 400.000 de lei cifră de afaceri.
În cazul societăților care au înregistrat o cifră de afaceri netă peste 400.000 lei, valoarea minimă a capitalului social va fi de 5.000 lei.
Se asemenea se propune o normă tranzitorie pentru societățile deja înființate în sensul că își vor majora capitalul social fie cu ocazia realizării de mențiuni, fie cu ocazia modificării actului constitutiv, dar nu mai târziu de 2 ani. După expirarea acestui termen, societățile care nu se vor conforma vor fi dizolvate.
Măsura este identificată ca o potențială barieră de intrare pe piață, cu risc de a genera un număr foarte mare de proceduri de majorare de capital la ONRC, fără garanția unei conformări fiscale mai bune.
Obligația firmelor de a avea cont bancar. Firmele fără cont bancar, declarate inactive
Se instituie în sarcina persoanelor juridice obligația deținerii unui cont la o instituție de credit din România pe toată durata desfășurării activității.
Persoanele juridice nou înființate sunt obligate să deschidă un cont la o instituție de credit în termen de 30 de zile lucrătoare de la data înființării.
Se instituie în sarcina instituțiilor de credit din România obligația de a deschide cont persoanelor juridice, la cerere, cu excepția cazurilor în care deschiderea unui astfel de cont ar avea drept rezultat o încălcare a dispozițiilor Legii nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului.
Este incriminată drept contravenție fapta constând în nerespectarea de către persoanele juridice a obligațiilor referitoare la deschiderea și deținerea unui cont la o instituție de credit.
Data de la care urmează să intre în vigoare noile prevederi este 01.01.2026.
Proiectul stabilește că o firmă este este declarată inactivă și îi sunt aplicabile prevederile din Codul fiscal privind efectele inactivităţii, dacă se află în una dintre următoarele situaţii:
a) nu are cont bancar în România sau un cont deschis la o unitate a Trezoreriei Statului;
b) nu a depus situațiile financiare anuale în termen de 5 luni de la împlinirea termenului legal pentru depunerea acestora.
În plus, se limitează perioada de inactivitate la maxim 1 an pentru persoanele/entitățile care vor intra în inactivitate după intrarea în vigoare a legii, respectiv 3 ani pentru inactivare voluntara (la Oficiului Național al Registrului Comerțului). În cazul în care inactivii care depășesc perioada maximă reglementă nu se reactivează, li se va solicita de către ANAF insolvența, lichidarea sau radierea, după caz, potrivit legii.
De asemenea se instituie unele măsuri tranzitorii care stabilesc regimul contribuabililor/plătitorilor declarați inactivi cu o vechime în inactivitate mai mare de 3 ani. Astfel, în situația în care aceștoa nu se reactivează în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a legii, organul fiscal solicită deschiderea procedurii insolvenţei, sau dizolvarea/lichidarea/radierea acestora, după caz. Pentru contribuabilii/plătitorii declarați inactivi cu o vechime în inactivitate mai mica de 3 ani , dacă nu se reactivează în termen de 1 ani de la data intrării în vigoare a legii, organul fiscal solicită deschiderea procedurii insolvenţei, sau dizolvarea/lichidarea/radierea acestora.
Schimbări la eșalonarea obligațiilor fiscale restante
Firmele care cer procedura de eşalonare la plată a obligaţiilor fiscale restante trebuie să prezinte o garanție suplimentară (contract de fidejusiune) în anumite situații.
Astfel, companiile trebuie să prezinte contract de fideiusiune în situația în care, la solicitarea eșalonării la plată, figurează cu obligații pentru care nu se acordă eșalonarea la plată, respectiv figurează cu:
- obligaţii fiscale care au făcut obiectul unei eşalonări care şi-a pierdut valabilitatea;
- obligaţii fiscale care au scadenţa şi/sau termenul de plată după data eliberării certificatului de atestare fiscală;
- obligaţii fiscale/bugetare care reprezintă ajutor de stat sau de minimis de recuperat acordat din surse sau resurse de stat ori gestionate de stat;
- obligaţii fiscale care reprezintă accize.
Se propune eliminarea eșalonării la plată, în formă simplificată, întrucât se acorda de drept la simpla solicitare a debitorului, fără garanții si fără alte condiții de comportament fiscal, ceea ce a condus la utilizarea ei excesivă, în scopul rostogolirii obligațiilor restante si pregătirii insolventei, în multe cazuri.
Restricții la cesiunea părților sociale
Se propune ca cesiunea părților sociale ale asociatului unei societăți cu răspundere limitată care deține controlul societății este opozabilă organului fiscal central în anumite condiții:
a) în termen de 15 zile de la data cesiunii, cedentul, cesionarul sau societatea notifică organului fiscal central actul de transmitere a părților sociale și actul constitutiv actualizat cu datele de identificare a noilor asociați;
b) dacă societatea înregistrează obligații de plată la bugetul general consolidat administrat de organul fiscal central, aceasta sau cesionarul constituie garanții potrivit art. 211 lit. a) și/sau b) din Legea nr. 207/2015, cu modificările și completările ulterioare;
c) la înregistrarea cesiunii în registrul comerțului dacă societatea înregistrează obligații de plată la bugetul general consolidat administrat de organul fiscal central se prezintă dovada acordului organului fiscal cu privire la constituirea de garanții.
Interdicții legate de împrumuturile primite de la asociați
Va fi interzisă restituirea împrumuturilor primite de la asociați sau entități afiliate atunci când activul net al societății scade sub jumătate din capitalul social.
Măsura, prezentată ca protecție a capitalului, lovește direct în structurile moderne de finanțare intra-grup și în mecanismele de cash pooling.
În foarte multe cazuri, investitorii care intră în companii aflate în dificultate financiară nu capitalizează imediat integral societatea, ci folosesc împrumuturi de la acționari și acorduri de cash pooling pentru a susține lichiditatea zilnică și pentru a finanța planurile de redresare, cu posibilitatea de a retrage sau redistribui ulterior o parte din sume în funcție de performanță.
Dacă noua regulă blochează, pe termen nedeterminat, rambursarea acestor împrumuturi până la „reîntregirea” activului net, exact companiile care au atras capital de redresare și sunt integrate în astfel de structuri de trezorerie devin mai puțin finanțabile, iar investitorii financiari sau strategici vor fi tentați fie să evite România, fie să recurgă la structuri mai opace și mai scumpe (vehicule externe, finanțări colaterale), care nu ajută nici transparența, nici stabilitatea pe termen lung, atrage atenția CC Tax Advisory.
Bază de calcul mai mare pentru CASS
Va crește baza anuală de calcul a CASS la 72 de salarii minime brute pe țară. Asta înseamnă un cost mai mare pentru angajatori.
Creșterea bazei de calcul la 72 salarii minime pentru veniturile din activități independente înseamnă o povară suplimentară pentru profesii liberale, freelanceri și mici antreprenori, în special pentru cei cu venituri fluctuante sau cu activitate sezonieră.
Astfel, se propune majorarea plafonului maxim al bazei anuale de calcul al contribuției de asigurări sociale de sănătate în cazul persoanelor fizice care obțin venituri din activități independente, de la 60 de salarii minime brute pe țară garantate în plată la 72 de salarii minime brute pe țară, pentru veniturile realizate începând cu data de 1 ianuarie 2026.
La stabilirea bazei anuale de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate datorate, în limita plafonului anual de 72 de salarii minime brute pe țară garantate în plată, se ia în calcul valoarea salariului minim brut pe ţară stabilit prin hotărâre a Guvernului, în vigoare la data de 1 ianuarie a anului de realizare a venitului, indiferent dacă în cursul aceluiaşi an se utilizează mai multe valori ale salariului minim brut pe ţară.
Se propune implementarea măsurilor începând cu veniturile aferente anului 2026.
Salariul minim rămâne probabil la același nivel și se păstrează scutirea pentru 300 lei
O veste bună însă pentru mediul de afaceri este că cel mai probabil salariul minim va rămâne la același nivel și va menținută totodată și scutirea de taxe pentru suma de 300 de lei.
TVA rămâne la 21%
Guvernul va construi bugetul pe anul 2026 pe cota standard de TVA de 21%, în timp ce pentru HoReCa se va menține cota de TVA de 11%, conform surselor Economedia.
Va exista și o ordonanță „trenuleț”, care stabilește măsurile fiscale care intră în vigoare la începutul anului, iar măsurile incluse probabil vor fi mai clare săptămâna viitoare.
